Socata - o băutură răcoritoare tradiţională, cu iz de copilărie
alte articole
Socata, această băutură aromată, uşor sifonată este fără îndoială una dintre delicateţurile cu care mamele şi bunicile noastre ne răsfăţau în timpul copilăriei, an de an. Este o băutură răcoritoare extrem de populară, care se prepară uşor când florile de soc sunt la îndemână.
Florile de soc fermentează în mod natural datorită drojdiilor naturale din polenul de florii. Nu este necesar să se adauge drojdie comercială, deşi ar putea fi nevoie dacă socata nu începe să fermenteze singura în câteva zile. Pentru ca ploaia spală polenul, cel mai bine este că florile de soc să fie recoltate în zile cu soare. Florile recoltate în timpul unei sezon ploios pot să nu aibă suficient polen sau drojdie pentru fermentare.
Ingrediente:
8 litri de apă,
1 kg de zahăr de trestie,
5-6 lămâi,
10-12 flori de soc mai mari (proaspete sau uscate),
4 linguri de oţet de mere,
10 g drojdie de bere (opţional)
Modul de preparare:
Mai întâi se pun 6 litri de apă la fiert şi după ce dau în clocot se lasă deoparte să se răcească.
Jumătate din lămâi se taie în felii, iar restul se taie în jumătate şi se storc cu ajutorul storcătorului.
Zahărul se toarnă într-un vas cu 3 litri de apă, se adaugă sucul de la o lămâie şi se fierbe timp de 15 minute. Prin fierbere în lichidul acidulat, zahărul se transformă în zaharuri mai simple (glucoza şi levutoza) care vor ajuta la fermentare, alături de drojdiile sălbatice care se găsesc în florile de soc. Siropul se lasă să se răcească la temperatura camerei.
Între timp, florile de soc se scutură uşor pentru a îndepărta eventualele gâze ascunse printre plante, apoi se îndepărtează partea mai groasă uşor amară a tijei, până aproape de buchetul florii şi se pun în recipientul în care se prepară socata.
Lichidul fiert se toarnă într-un borcan de 10 litri (sau un container de aceeaşi capacitate). Se completează cu restul de apă fiartă şi răcită ( 5 litri), oţetul de mere, cât şi zeama şi feliile de lămâi pentru aromă.
Borcanul se acoperă la gură cu un şervet sau tifon şi se lasă 3-4 zile să fermenteze, amestecând, cu o lingură de lemn, de 1-2 ori pe zi.
Dacă doriţi să acceleraţi fermentarea, în vasul cu socată se poate adăuga 10 g de drojdie de bere care a fost în prealabil frecată cu o linguriţă de zahăr până ce se lichefiază. În acest caz,socata va fermenta în 48 de ore.
Fără drojdie de bere, sucul va avea un gust mai plăcut şi se va conserva mai bine.
După ce socata a început să se aciduleze, se strecoară prin tifon dublu cu un strat subţire de vată deasupra sau hârtie de filtru.
Sucul se pune în sticle astupate bine cu capac înfiletat sau dop de plută, legat cu sfoară ca să-l fixeze bine, altfel va fi aruncat de gazele care se formează, deoarece sucul va continua să fermenteze în continuare, până la epuizarea zahărului. Socata se poate consuma imediat.
Sticlele se vor pune la rece. Fără drojdie, sucul va fermenta mai lent, în circa două săptămâni, după care se poate consuma ca o băutură alcoolizată. Când se deschide sticla, sucul va spuma, ca o şampanie.
Se poate păstra la rece, 3-4 luni.
