Alimentele ultraprocesate prezintă un risc mai mare de deces prematur (studiu)

Un studiu recent a descoperit că un consum de alimente ultraprocesate (UPF) poate duce la riscuri mai mari de deces prematur.

„Pe măsură ce cercetările privind alimentele ultraprocesate iau amploare, la fel se întâmplă şi cu dezbaterea”, a afirmat Kathryn Bradbury, cercetător principal la Facultatea de Sănătate Publică a Universităţii din Auckland, într-un editorial legat de studiu.

Dna Bradbury a scris editorialul în The BMJ, revista medicală evaluată de colegi care a publicat studiul realizat de o echipă internaţională de cercetători.

Ea a adăuga, ulterior, că sistemul alimentar global „este dominat de alimente ambalate care au adesea un profil nutriţional slab”, care, în cea mai mare parte, servesc doar companiilor care „fabrică produse alimentare din materii prime ieftine în produse alimentare comercializabile, gustoase şi stabile la depozitare, în scopul obţinerii de profit”.

The BMJ se referă la alimentele ultraprocesateca fiind „băuturi răcoritoare carbogazoase, produse de cofetărie, snacks-uri, alcool distilat (băuturi spirtoase) şi pâine integrală ambalată produsă în serie”.

Aceste alimente sunt de obicei „bogate în energie, zahăr adăugat, grăsimi saturate şi sare”, a afirmat The BMJ.

Studiul a urmărit 74.563 de asistente medicale din 11 state între 1984 şi 2018 şi 39.501 de profesionişti din domeniul sănătăţii din 50 de state între 1986 şi 2018, utilizând un „chestionar privind frecvenţa consumului alimentar la fiecare patru ani, cu mortalitatea din toate cauzele şi mortalitatea specifică din cauza cancerului, a bolilor cardiovasculare şi a altor cauze (inclusiv cauze respiratorii şi neurodegenerative)”.

Carnea procesată (sau produsele „gata pentru consum” din carne, păsări şi fructe de mare), zahărul şi băuturile îndulcite artificial, deserturile pe bază de lactate şi alimentele pentru micul dejun ultraprocesate au fost toate „asociate cu o mortalitate mai mare din toate cauzele”.

Studiul „a constatat că un consum mai mare de alimente ultraprocesate a fost asociat cu o mortalitate uşor mai mare din toate cauzele, determinată de alte cauze decât cancerul şi bolile cardiovasculare. Asocierile au variat între subgrupurile de alimente ultraprocesate, produsele gata pentru consum pe bază de carne/păsări/fructe de mare prezentând asocieri deosebit de puternice cu mortalitatea”.

Alimentele ultraprocesate se bazează pe aditivi precum agenţi de texturare, coloranţi alimentari şi arome. Aceşti aditivi pot fi derivaţi din surse naturale vegetale şi animale sau pot fi sintetizaţi chimic, a raportat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

„De-a lungul timpului, au fost dezvoltaţi numeroşi aditivi alimentari diferiţi pentru a răspunde nevoilor procesării alimentelor la scară largă”, a declarat OMS.

„Aditivii sunt adăugaţi pentru a asigura că alimentele procesate rămân sigure şi în stare bună pe tot parcursul călătoriei lor de la fabrici sau bucătării industriale, la depozite şi magazine şi, în final, la consumatori. Aditivii sunt utilizaţi şi pentru a modifica proprietăţile senzoriale ale alimentelor, inclusiv gustul, mirosul, textura şi aspectul.”

„Calitate nutriţională scăzută”

Studiul s-a bazat pe clasificările braziliene Nova pentru procesarea alimentelor, care definesc gradul de procesare al alimentelor, de la minim în grupa unu la ultra în grupa patru.

Alimentele ultraprocesate reprezintă 57% din aportul alimentar zilnic al unui adult, potrivit studiului, şi 67% în rândul tinerilor.

„Alimentele ultraprocesate contribuie de obicei în mod disproporţionat la aportul de zaharuri adăugate, sodiu, grăsimi saturate şi trans, precum şi carbohidraţi rafinaţi, împreună cu un conţinut redus de fibre”, se arată în studiu.

„Pe lângă calitatea nutriţională scăzută, alimentele ultraprocesate pot conţine substanţe nocive, precum aditivi şi contaminanţi produşi în timpul procesării.”

Obezitatea, bolile cardiovasculare, cancerul colorectal, diabetul de tip 2, precum şi depresia şi cancerul de sân postmenopauzal au fost toate asociate prin „dovezi tot mai numeroase” cu alimentele ultraprocesate, se arată în studiu.

Dna Bradbury a scris că atât Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului (IARC), cât şi Fondul Mondial pentru Cercetarea Cancerului (WCRF) au afirmat că alcoolul şi carnea procesată pot provoca cancer.

Însă ea a spus şi că studiul concluzionează în mod logic „că nu toate alimentele ultraprocesate trebuie restricţionate în mod universal şi că este necesară o deliberare atentă atunci când se ia în considerare includerea recomandărilor privind alimentele ultraprocesate în ghidurile alimentare”.

„Majoritatea recomandărilor nutriţionale subliniază deja în mod implicit consumul de alimente mai puţin procesate”, a afirmat aceasta.

„În ţările în care produsele integrale ambalate, produse în masă şi la preţuri accesibile, cum ar fi pâinea, sunt un aliment de bază recomandat şi o sursă importantă de fibre, adăugarea unei afirmaţii generale în recomandările nutriţionale privind evitarea alimentelor ultraprocesate nu este utilă”.

Astfel de afirmaţii generale pot da, de asemenea, impresia greşită că toate alimentele care nu sunt ultraprocesate sunt „sănătoase şi pot fi consumate fără restricţii”, ceea ce, potrivit acesteia, „este problematic”, deoarece atât IRAC, cât şi WCRF au afirmat că consumul de carne roşie, deşi nu este un aliment ultraprocesat, poate duce la creşterea riscului de cancer intestinal.

Mai multe ţări au început procesul de sensibilizare a opiniei publice cu privire la pericolele reprezentate de alimentele ultraprocesate.

Aceste eforturi „includ restricţionarea comercializării alimentelor nesănătoase destinate copiilor şi adăugarea de etichete de avertizare pe produsele alimentare cu valoare nutritivă scăzută, impozite pe băuturile îndulcite cu zahăr şi interzicerea uleiurilor parţial hidrogenate, care sunt o sursă de grăsimi trans industriale”, a spus ea.

Dna Bradbury a încurajat adoptarea la nivel global a acestor strategii, precum şi „intervenţii mai ambiţioase şi măsuri de protecţie sporite pentru a împiedica influenţarea politicilor de către companiile multinaţionale din industria alimentară cu interese care nu sunt în concordanţă cu obiectivele de sănătate publică sau de mediu”.

Sursa: Epoch Times English