Folosirea produsele cosmetice ar putea dăuna plămânilor (studiu)

Un studiu recent care a urmărit aproape 40.000 de persoane timp de peste un deceniu, susţine că femeile care utilizează frecvent produse cosmetice şi de îngrijire a pielii se confruntă cu un risc cu 19% mai mare de a dezvolta astm mai târziu în viaţă.

Cercetarea, publicată în Environment International, se adaugă preocupărilor crescânde cu privire la substanţele chimice care perturbă sistemul hormonal, care se găsesc frecvent în produsele de îngrijire personală de zi cu zi, de la ruj la fard de obraz, cremă pentru cuticule şi unghii false.

Astmul este adesea considerat o boală în copilărie, dar astmul la adulţi afectează mai multe persoane decât astmul infantil şi afectează în mod disproporţionat femeile. Deşi motivele nu sunt pe deplin elucidate, îngrijorările crescânde sugerează că expunerea mai mare a femeilor la substanţele chimice care perturbă hormonii prezente în produsele de îngrijire personală este un posibil factor de risc.

Când produsele cosmetice devin un risc pentru sănătate

Concluziile provin din Sister Study, un studiu amplu realizat pe un eşantion de 39.408 femei cu vârste cuprinse între 35 şi 74 de ani care au o soră afectată de cancer de sân.

Aproape 1.800 dintre aceste femei au dezvoltat astm la vârstă adultă, iar astmul lor a fost asociat cu produsele cosmetice pe care le foloseau.

Femeile care foloseau fard de obraz, ruj, unghii false, cremă pentru cuticule şi unguent sau grăsime pentru păr de mai mult de cinci ori pe săptămână prezentau cea mai puternică asociere cu un risc crescut de astm.

Produsele cosmetice conţin adesea un amestec de substanţe chimice care pot interfera cu funcţia hormonală, în special ftalaţi, parabeni – unii parabeni sunt încă autorizaţi (metilparaben, etilparaben– în concentraţii limitate) şi „substanţe chimice permanente” (PFAS).

Aceste substanţe chimice sunt adăugate deseori din diverse motive. Ftalaţii prelungesc durata de valabilitate a parfumurilor şi conferă texturi mai fine. Parabenii conservă produsele împiedicând proliferarea microbiană. Substanţele per- şi polifluoroalchilice – cunoscute sub acronimul PFAS („substanţe chimice permanente”) – sunt un grup de compuşi sintetici prezenţi în multe produse de îngrijire personală; ele facilitează ungerea cu produse cosmetice, le fac rezistente la apă şi le dau strălucire. În unele cazuri, ambalajele din plastic pot conţine, de asemenea, aceste substanţe chimice permanente, care pot ajunge în produs.

Dr. Thomas Holland, medic cercetător şi profesor asistent (care nu a participat la studiu), reaminteşte că şi alte cercetări au evidenţiat prezenţa perturbatorilor endocrini (substanţe chimice care perturbă sistemul endocrin, EDC) în produsele de îngrijire. Cercetări recente sugerează că aceştia ar putea afecta sănătatea respiratorie prin mai multe mecanisme.

Anumiţi parabeni şi ftalaţi acţionează ca hormoni sau blochează semnalele hormonale naturale. Acest lucru este important, deoarece astmul este influenţat de hormoni. Nivelurile ridicate de estrogeni – hormoni sexuali feminini – au fost asociate cu agravarea astmului. O creştere a nivelului de estrogen poate face celulele imunitare mai sensibile la inflamaţii şi alergii, ceea ce poate declanşa sau accentua crize de astm.

Substanţele chimice care perturbă sistemul endocrin (EDC) pot, de asemenea, slăbi răspunsul imunitar normal al organismului, crescând astfel riscul de astm alergic şi nealergic.

O altă legătură posibilă este stresul oxidativ, care apare atunci când radicalii liberi nocivi depăşesc capacitatea organismului de a-i neutraliza cu antioxidanţi. Această reacţie de stres oxidativ poate deteriora celulele căilor respiratorii, declanşând inflamaţii şi îngustarea acestora.

În cele din urmă, perturbatorii endocrini ar putea altera funcţionarea anumitor gene, în special a celor legate de inflamaţie şi imunitate, ceea ce ar putea face persoanele mai vulnerabile la astm, în timp.

Cu toate acestea, dr. Holland a avertizat că, deşi rezultatele sunt convingătoare, efectele biologice au fost observate în principal în laborator sau în studii umane în fază incipientă. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma dacă aceste mecanisme explică asocierile observate în studiu.

Studiul a arătat că, în comparaţie cu utilizatorii ocazionali, utilizatorii moderaţi şi frecvenţi de produse de îngrijire personală combinate prezentau un risc crescut cu 19% de a dezvolta astm la vârsta adultă. Utilizatorii frecvenţi de produse cosmetice prezentau un risc crescut cu 22%, cu creşteri similare observate pentru produsele de igienă şi îngrijire a pielii.

Este vorba de creşteri relative: astfel, pentru 100 de utilizatori ocazionali care dezvoltă astm, ne-am aştepta la aproximativ 119-122 de cazuri în rândul utilizatorilor obişnuiţi.

Femeile care au dezvoltat astm aveau tendinţa de a prezenta un indice de masă corporală mai ridicat, o expunere crescută la fumatul pasiv, un venit mai mic, statutul de postmenopauză şi antecedente familiale de astm – factori care ar fi putut influenţa rezultatele.

Reglementarea perturbatorilor endocrini

Deşi ftalaţii sunt interzişi în jucăriile pentru copii şi au fost reduşi în anumite produse de îngrijire personală, nu există dovezi suficiente pentru a interzice complet parabenii sau ftalaţii în toate produsele cosmetice, din lipsă de elemente care să demonstreze un efect asupra omului. Majoritatea acţiunilor privind reglementarea substanţelor chimice persistente s-au concentrat asupra ambalajelor alimentare, anumite tipuri fiind retrase treptat de pe piaţă în ultimii ani.

Reglementarea produselor şi ingredientelor cosmetice în Franţa este în principal reglementată de legislaţia europeană, care este una dintre cele mai stricte din lume. Franţa adaptează apoi aceste norme la nivel naţional prin Codul sănătăţii publice.

Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 este textul de referinţă pentru toate produsele cosmetice vândute în Uniunea Europeană. Obiectivul său principal este de a garanta siguranţa consumatorilor.

- Acesta face produsele cosmetice vândute în Uniunea Europeană (UE) mai sigure, stabilind cerinţe stricte în materie de siguranţă pentru a proteja sănătatea umană.

- Simplifică procedurile pentru întreprinderi şi autorităţile de reglementare din sector şi garantează că produsele cosmetice pot circula liber în cadrul pieţei unice.

- Actualizează normele pentru a ţine seama de ultimele evoluţii tehnologice şi ştiinţifice, inclusiv de utilizarea potenţială a nanomaterialelor.

- Interzice experimentele pe animale.

„Reacţia instinctivă la aceste studii este întotdeauna: «Cum trebuie să se schimbe consumatorul?», şi nu «De ce avem aceste substanţe chimice în aceste produse?», a declarat pentru Epoch Times Aidan Charron, director asociat la EARTHDAY.ORG.

El a explicat că consumatorii presupun adesea că produsele aplicate pe pielea lor au fost verificate minuţios.

„Avem nevoie de o reglementare mai strictă a acestor produse şi de o examinare mai aprofundată. Dacă companiile nu fac acest lucru, este responsabilitatea autorităţilor noastre să ne protejeze.”, a precizat acesta.

Cum să limitaţi expunerea

Deşi rezultatele se bazează pe date observaţionale şi nu pot dovedi o relaţie de cauzalitate, ele evidenţiază o legătură potenţială între expunerile zilnice şi bolile respiratorii cronice.

„Având în vedere utilizarea generalizată şi obişnuită a acestor produse, chiar şi o uşoară creştere a riscului ar putea avea implicaţii semnificative la nivelul populaţiei”, a declarat dr. Holland.

Pentru persoanele preocupate de o posibilă afectare, el a sugerat câteva măsuri de precauţie.

Unii consumatori pot utiliza mai puţine produse, să reducă frecvenţa de utilizare sau să opteze pentru produse marcate „fără parabeni” şi „fără ftalaţi”, pentru a-şi limita expunerea, a indicat dr. Holland

El a adăugat că orice modificare ar trebui să ţină seama de preferinţele individuale şi de nivelul personal de acceptare a riscului.

Dr. Holland a subliniat că această cercetare evidenţiază necesitatea unei reglementări mai stricte şi a unor mesaje de sănătate publică mai clare, astfel încât consumatorii să nu fie lăsaţi singuri să evalueze siguranţa produselor.

Sursa: Epoch Times Franţa