Dezvăluiri privind un al treilea complot de asasinare care îl viza pe Trump. Iranul ar fi fost implicat [TIME]
Asif Merchant a fost arestat pe 12 iulie. Tocmai îşi încărcase bagajele în maşina cu care se îndrepta spre aeroport, începând o călătorie fie către soţia şi copiii săi din Iran, fie către o altă soţie şi alţi copii din Pakistanul său natal. Potrivit publicaţiei Time, în săptămâni de conversaţii înregistrate în secret cu un informator federal, Merchant a mărturisit că are familii în ambele ţări. De asemenea, conform unei declaraţii sub jurământ a FBI, acesta a spus că a venit în America pentru a organiza asasinarea „unei persoane politice”.
Identitatea acelei persoane nu a fost declarată în mod explicit, nici de Merchant, nici de responsabilul său din cadrul Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice din Iran (IRGC), conform unui document divulgat care a fost postat online de senatorul american Charles Grassley (republican / Iowa) la 5 septembrie, după ce, potrivit acestuia, i-a fost furnizat de un informator. Împreună cu alte dovezi, documentele confirmă totuşi faptul că Donald Trump a fost persoana vizată pentru uciderea căreia Merchant a fost autorizat să ofere până la 1 milion USD.
În documentul scurs, Merchant a descris că a supravegheat de la distanţă un miting al lui Trump, apoi a trimis la Teheran un raport scris privind securitatea evenimentului - câţi paznici, câte scanere corporale. În cadrul unor întâlniri înregistrate în secret, prezentate de FBI după arestarea sa, Merchant „pune la cale asasinatul” cu informatorul. Planul pe care îl detaliază implică o mulţime, o demonstraţie înscenată menită să distragă atenţia, o ţintă pe un podium şi „securitate peste tot”. Alertat cu privire la complotul iranian cu mult înainte de arestarea lui Merchant, Secret Service a sporit protecţia lui Trump - un context care nu a făcut decât să amplifice eşecul agenţiei atunci când glonţul unui asasin l-a atins pe fostul preşedinte la un miting de campanie în Butler, la 13 iulie.
Autorităţile federale afirmă că nu au găsit nicio dovadă că trăgătorul ucis, Thomas Matthew Crooks, a acţionat cu ajutorul cuiva, cu atât mai puţin al Iranului. De asemenea, nu a apărut nicio dovadă care să lege Iranul de Ryan Wesley Routh, care a fost reţinut după tentativa de ambuscadă împotriva lui Trump la începutul acestei luni pe un teren de golf din Florida - deşi Routh a manifestat simpatie pentru Iran. Într-o carte despre Ucraina publicată de el însuşi în 2023, el menţionează Iranul de zeci de ori şi afirmă că a încercat în mod repetat să obţină o viză „pentru a se alătura prietenilor mei iranieni în Iran” şi pentru a protesta împotriva sancţiunilor americane împotriva guvernului său. Într-un pasaj în care îşi exprimă regretul pentru votul pentru Trump, Routh se adresează direct Teheranului: „Sunteţi liberi să-l asasinaţi pe Trump, la fel ca şi pe mine, pentru această eroare de judecată şi pentru destrămarea acordului [nuclear]. Nimeni aici, în SUA, nu pare să aibă curajul să pună selecţia naturală la treabă, sau chiar selecţia nenaturală”.
Procurorii au menţionat acest pasaj într-un document depus în instanţă la 23 septembrie, în care au evidenţiat, de asemenea, o referire la Iran într-o scrisoare „Dragă lume” pe care Routh a lăsat-o în urmă, explicând motivele pentru care a încercat să îl ucidă pe Trump.
„Scrisoarea manuscris de mai sus continuă să afirme în parte: „El [fostul preşedinte] a încheiat relaţiile cu Iranul ca un copil şi acum Orientul Mijlociu s-a destrămat”.
Fiecare aspect al vieţii ciudate a lui Routh este analizat, de la postările vanitoase de pe reţelele de socializare, până la călătoria sa în Ucraina, unde dorea să aducă luptători afgani antitalibani care trăiau ca refugiaţi în Iran.
Prin contrast, arestarea lui Merchant a atras relativ puţină atenţie. Dintre cele trei comploturi de asasinat dezvăluite în tot atâtea luni, acesta este singurul detectat în avans şi descris în detaliu de guvernul american deja foarte conştient de ameninţare. Liderii iranieni promit de ani de zile să-l ucidă pe Trump, de când acesta a ordonat în ianuarie 2020 moartea generalului Qasem Soleimani. Documentele publicate după arestarea lui Merchant arată cât de serioasă s-a dovedit a fi această promisiune.
Pentru SUA, Soleimani era un inamic, şeful operaţiunilor iraniene din afara Iranului - un portofoliu care include Hamas, Hezbollah, Siria şi Rebelii Houthi. Prin trimiterea de dispozitive explozive improvizate deosebit de letale în Irak, el a fost responsabil pentru moartea a sute de americani. Dar în Iran, Soleimani a fost cea mai populară personalitate dintr-un regim nepopular, descris drept „James Bond, Erwin Rommel şi Lady Gaga la un loc” şi „ca un fiu” pentru liderul suprem al Iranului. După asasinarea sa în atacul cu o dronă, Republica Islamică l-a indicat pe Trump şi pe fiecare oficial american implicat pentru „justiţie”.
Ameninţarea a fost sinceră. Iranul menţine un aparat de stat dedicat în mod expres asasinării duşmanilor percepuţi în străinătate. În cea mai mare parte a ultimilor 45 de ani, acesta a fost utilizat în principal pentru a ucide disidenţii iranieni care locuiesc în străinătate. Cu toate acestea, după moartea lui Soleimani, Teheranul şi-a îndrumat asasinii să ucidă unele dintre cele mai proeminente personalităţi politice din America - o schimbare remarcabilă care are potenţialul de a arunca în criză politică americană.
Merchant, conform documentului divulgat, „a înţeles că uciderea era legată de represaliile Iranului pentru moartea lui Qasem Soleimani”.
Se ştiu puţine lucruri despre viaţa lui Merchant, în afară de faptul că avea cetăţenie pakistaneză şi călătorea frecvent din Pakistan în Iran. După vestea arestării sale, un site de ştiri indian a scris că acesta a crescut într-o familie bogată din Karachi şi deţinea un portofoliu de 70 de milioane USD. Cu toate acestea, conform documentului divulgat - o propunere sau un rezumat al informaţiilor pe care un suspect le oferă în timp ce negociază pentru clemenţă - el a declarat FBI-ului că s-a implicat în IRGC pentru bani. În luna aprilie a acestui an, el a călătorit în Texas, unde se pare că are familie, apoi, la 3 iunie, la New York, unde a fost întâmpinat la aeroportul LaGuardia de persoana care se va dovedi a fi informatorul. Într-un hotel din Long Island, potrivit declaraţiei de arestare făcute publice, Merchant a anunţat că parteneriatul lor nu se va concretiza în import de îmbrăcăminte, ci în asasinate.
El l-ar fi instruit pe informator să îi facă cunoştinţă cu asasini plătit. Anticipând că aceştia vor întreba pe cine se aşteaptă să ucidă, Merchant îi pusese deja această întrebare intermediarului său din IRGC, identificat în documentul divulgat ca fiind Mehrdad Yousef, atunci când au vorbit într-o casă sigură din Iran în ianuarie. Merchant a declarat FBI-ului că Yousef i-a răspuns mai întâi că Merchant ar trebui să le spună mercenarilor că ţinta este Trump, „apoi a făcut o pauză” şi a enumerat o serie de alte ţinte posibile: „Joe Biden sau Nikki Haley, sau politicieni, militari sau birocraţi”. Merchant „a interpretat pauza lui Yousef ca însemnând că Trump ar putea fi ţinta”.
Planurile nu par să indice nimic altceva. După conversaţia cu Yousef, Merchant a călătorit în SUA, s-a documentat cu privire la mitingul de campanie al lui Trump, apoi şi-a ascuns raportul - „30 de gărzi”, „patru-cinci scanere” - într-un pachet trimis prin poştă responsabilului. În momentul în care a ajuns la New York, planul a devenit mai elaborat. Declaraţia sub jurământ a FBI include o fotografie în care Merchant este descris în camera de hotel explicând planul informatorului, denumit „sursă confidenţială” (SC). Afişând data de 4 iunie 7:34 p.m., captura de ecran arată un bărbat subţire, cu mustaţă, aplecat cu atenţie în faţă, cu fruntea încruntată şi cu mâneca stângă a cămăşii trasă deasupra cotului pentru a dezvălui un tatuaj pe antebraţ.
„Merchant a început să planifice potenţiale scenarii de asasinat pe [un] şerveţel şi a chestionat „sursă confidenţială” cu privire la modul în care ar ucide ţinta în diverse scenarii. Merchant a indicat ţinta şi a cerut în mod repetat „sursei confidenţiale” să explice cum ar muri ţinta. Merchant i-a spus „sursei confidenţiale” că ar exista „securitate peste tot” în jurul persoanei”, se arată în declaraţie.
El explică faptul că asasinatul va necesita o diversiune - o demonstraţie zgomotoasă, spune el, aranjată în avans. Merchant vrea, de asemenea, ca cineva - el specifică „o femeie” - să facă recunoaşterea. Astfel, numărul persoanelor care ar trebui să păstreze secretul complotului ar ajunge la aproape 30, inclusiv asasinii adevăraţi, pe care Merchant îi reaminteşte informatorului că trebuie să îi pregătească. În acest moment, amploarea complotului a depăşit orice misiune de asasinat iraniană cunoscută anterior, păstrând, în acelaşi timp, o calitate caracteristică, de tip „seat-of-the-pants”: A doua zi, Merchant îi va sugera lui şi informatorului să meargă cu maşina prin Brooklyn pentru a „cerceta cluburile” unde ar putea găsi complici dispuşi.
Citiți și Un grup de supraveghere acuză FBI că ascunde înregistrări despre tentativa de asasinare a lui Trump
„Este amuzant. Dar, în acelaşi timp, stângăcia nu înseamnă că nu sunt hotărâţi să scape de oponenţii lor sau de oficialii americani”, spune Masih Alinejad, o disidentă iraniană pe care Teheranul a vizat-o în mod repetat. În 2021, procurorii federali au acuzat agenţi iranieni că au plănuit să o răpească de acasă, apoi să o transporte cu o barcă rapidă în Venezuela pentru a fi transferată în Iran şi închisă sau ucisă. Un an mai târziu, un agresor ar fi aşteptat în faţa aceleiaşi case din Brooklyn în maşina sa cu o puşcă de asalt şi 66 de cartuşe.
Informaţia despre o ameninţare iraniană specifică la adresa lui Trump s-a scurs în rapoartele de ştiri pe fondul examinării intense a prestaţiei Serviciului Secret în cazul împuşcăturii lui Butler. Până atunci, Merchant fusese deja arestat, dar detaliile au rămas secrete deoarece, la 14 iulie, un magistrat american din Brooklyn a sigilat declaraţia de arestare la cererea procurorilor, care au solicitat timp pentru ca anchetatorii să urmărească pistele. Trei zile mai târziu, Merchant a stat de vorbă cu procurorii şi agenţii FBI. Informaţiile furnizate de acesta au fost compilate într-un dosar de cinci pagini etichetat drept proffer: documentul care urma să fie divulgat în curând.
Organele de aplicare a legii consideră acest tip de document confidenţial. La câteva zile după ce Grassley l-a postat pe acesta online, a fost retras la cererea Departamentului de Justiţie, potrivit personalului Grassley, care a adăugat că sunt în curs negocieri pentru mai multe informaţii. Departamentul de Justiţie a declarat pentru TIME că nu are niciun comentariu, dar în rapoartele anterioare nu a contestat autenticitatea documentului, protestând în acelaşi timp faţă de publicarea acestuia.
Avocatul lui Merchant, Avraham Moskowitz, şi-a exprimat neîncrederea.
„Ce propunere? Dl Merchant nu cooperează”, a scris Moskowitz pentru TIME prin e-mail după publicarea documentului.
Cu trei săptămâni înainte, avocatul subliniase că Merchant se bucură de prezumţia de nevinovăţie: „Clientul meu aşteaptă cu nerăbdare ziua sa în instanţă şi procesul echitabil pe care i-l garantează constituţia noastră”.
Documentul divulgat nu face altceva decât să afirme implicaţiile declaraţiei sub jurământ a FBI depuse atunci când Merchant a fost arestat şi, în cele din urmă, desecretizată pe 5 august: că ţinta logică era Trump.
„Cred că aceasta este presupunerea”, spune Matthew Levitt, fost oficial al Departamentului Trezoreriei care urmăreşte programul de asasinate al Iranului la Washington Institute for Near East Policy, adăugând: «Nu pui totul într-o acuzaţie».
Din 1979, de la venirea la putere a regimului clerical, agenţii iranieni au ucis peste 440 de iranieni în afara graniţelor, conform cifrelor Centrului Abdorraham Boroumand pentru Drepturile Omului în Iran (numit după un activist democratic înjunghiat mortal în holul clădirii sale din Paris de către agenţi ai Republicii Islamice în 1991). Numărul nu include atacurile care nu sunt fatale, cum ar fi rănirea cu cuţitul, în martie, a unui jurnalist al unui canal disident de televiziune prin satelit în faţa apartamentului său din Londra.
„M-am mutat în aproape 20 de case sigure în trei ani”, spune Alinejad. Ea a refuzat o ofertă de a intra în Programul Federal de Protecţie a Martorilor, spune ea, pentru că acest lucru ar fi împiedicat-o să critice Republica Islamică, unde profilul său din social media îi conduce activismul. Iar pentru regimul iranian, obiectivul este tăcerea.
„Au reuşit să decapiteze opoziţia”, a declarat Roya Boroumand, o fiică a lui Abdorraham şi director executiv al centrului.
„I-au ucis pe cei care lucrează în reţea. Au ucis oameni care aduc oamenii împreună. Asasinatele lor sunt menite să împiedice orice disidenţă organizată. Îmi amintesc când au apărut ştirile despre Masih. Au fost întâlniri pe Clubhouse. Oamenii plângeau, în Canada, de exemplu, spunând că nu suntem în siguranţă nicăieri”, menţionează ea.
Dar, până de curând, oficialii americani tindeau să fie, cel mult, victime colaterale: În 2011, conform unei acuzaţii federale, un agent iranian a spus că „nu este mare lucru” dacă şi senatori americani ar muri într-un complot de ucidere a ambasadorului saudit la Washington prin aruncarea în aer a unui restaurant din D.C. Lucrurile s-au schimbat odată cu moartea lui Soleimani.
Asasinarea lui Trump ar putea fi interpretată ca un act de război şi ar putea provoca un răspuns militar american care să pună în pericol un regim iranian care, până acum, a făcut din propria supravieţuire principala sa prioritate. Riscul pare enorm.
„Da, dar nu ştiu dacă regimul vede lucrurile astfel”, spune Levitt, fostul oficial al Trezoreriei. „Regimul crede în reciprocitate, în ceea ce vede el ca fiind reciprocitate”. El a menţionat un videoclip postat pe site-ul liderului suprem al Iranului, Alí Khamenei, în ianuarie 2022. Intitulată „Revenge Is Definite” („Răzbunarea este definitivă”), animaţia îl prezintă pe Trump fiind ucis, pe un teren de golf din Florida, de drone iraniene, la scurt timp după ce a primit un mesaj text pe care scria: 'Ucigaşul lui Soleimani şi cel care a dat ordinul vor plăti preţul'.
„Au ieşit cu acest videoclip şi au întocmit o listă de persoane pe care le consideră implicate. Şi începe de sus, cu Trump, şi merge în jos, şi ei cred că acei oameni sunt ţinte legitime”, afirmă Levitt.
Citiți și Lunetist al Serviciului Secret avertizează că urmează o nouă tentativă de asasinare a lui Trump
Misiunea Iranului la ONU nu a răspuns la o cerere de comentarii. Dar, în timp ce ministrul de Externe al Teheranului a afirmat într-un interviu pentru CNN că încercarea Iranului de a obţine „dreptate” este „legală şi judiciară”, oficiali de rang înalt ai regimului nu ezită să vorbească despre „uciderea lui Trump”, după cum a spus unul dintre ei la televiziunea de stat. Teheranul a semnalat chiar preferinţa sa pentru asasinii angajaţi pe plan local. La o ceremonie care a marcat cea de-a doua comemoare de la moartea lui Soleimani, succesorul său în funcţia de şef al Forţei Quds a IRGC, Esmail Ghani, a declarat: „Ne răzbunăm pe americani cu ajutorul oamenilor din tabăra lor şi din casele lor, fără prezenţa noastră”.
În timp ce Ghani vorbea, un demers de asasinare a lui John Bolton, fost consilier pentru securitate naţională al lui Trump, era în plină desfăşurare, deşi Bolton nu mai era în guvern când Soleimani a fost ucis. Acest complot, cu o taxă de 300.000 USD, a fost, de asemenea, monitorizat de FBI, care a surprins săptămâni întregi de comunicare între un intermediar şi un agent tot mai nerăbdător din Teheran. Agentul a avansat o sumă de 1 milion USD pentru asasinarea unui alt fost oficial, care ulterior s-a dovedit a fi Mike Pompeo, fostul secretar de stat al lui Trump.
Karim Sadjadpour, cercetător principal la Institutul Carnegie pentru Pace Internaţională, afirmă că, într-o conversaţie privată, înainte ca atacul Hamas din 7 octombrie să deschidă un nou butoi cu pulbere, doi oficiali americani de rang înalt i-au spus că cel mai mare pericol al unui conflict deschis cu Iranul ar fi un asasinat reuşit care să-l răzbune pe Soleimani. Un al treilea oficial american, menţionează el, i-a spus recent că Statele Unite au avertizat Iranul prin canale secrete cu privire la severitatea cu care priveşte eforturile de asasinare, „dar Iranul nu pare să ia în serios aceste ameninţări”.
Levitt a dezvăluit luna aceasta o pagină web care detaliază fiecare „operaţiune externă” cunoscută încercată de Iran, o definiţie care include tentativele de asasinat. Mai mult de jumătate - cel puţin 116 - au fost lansate de la moartea lui Soleimani.
„Ritmul a crescut. Adică, se întâmplă multe”, spune Levitt.
Poate prea multe. Eforturile de spionaj ale Iranului nu au fost niciodată impresionante în mod regulat, dar numărul mare de tentative de asasinat recente poate părea ca şi cum ai arunca spaghete în perete pentru a vedea ce se lipeşte. În SUA, cel puţin, nu s-a întâmplat prea mult.
Între timp, la Teheran, oamenii care organizează asasinate sunt sub presiunea lor. Pe măsură ce complotul de a-l ucide pe Bolton se prelungea, ofiţerul Forţei Quds care încerca să dirijeze evenimentele de la Teheran i-a mărturisit recrutului său că, după ce a ratat comemorarea morţii lui Soleimani, „era îngrijorat că slujba le va fi luată” dacă nu o termină curând.
Citiți și Ancheta atentatului asupra lui Trump. FBI a reuşit să acceseze telefonul atacatorului
În schimb, conform declaraţiei sub jurământ, Merchant a avut încrederea unui vânzător. La hotel, el a pus telefonul mobil al informatorului într-un sertar atunci când au vorbit şi le-a spus presupuşilor asasini că ar trebui să obţină telefoane mobile nedetectabile. Chiar şi pe acestea, a spus el, trebuiau să vorbească în cod, pretinzând că fac parte din afacerea cu îmbrăcăminte care urma să le servească drept paravan. Merchant a notat cheia pe un dreptunghi de hârtie care se afla încă în portofel când a fost arestat: „T shirt” se referea la protest („cea mai uşoară muncă”), „flanel shirt” era furtul, iar „fleece jacket”, însemna asasinatul („comite actul jocului”). El a mai adăugat unul, „denim”, drept cod pentru „a trimite bani”. Pentru început, le-a înmânat celor doi agenţi sub acoperire 5.000 USD în bancnote de 100 de dolari.
„Acum ştim că mergem mai departe. Facem asta”, a spus unul dintre agenţi.
„Da. Categoric”, a răspuns Merchant, potrivit declaraţiei sub jurământ.
