Societatea Timişoara, evacuată din spaţiul pe care l-a ocupat 27 de ani. Reacţia preşedintelui celebrei organizaţii

Societatea Timişoara se afla în Salonul Vega al Bastionului Theresia din anul 1990. După finalizarea lucrărilor de reabilitare a Bastionului, în 2011, Consiliul Judeţean Timiş a emis hotărârea 167/19 decembrie 2011, care îi conferea Societăţii Timişoara dreptul de folosinţă a acestui spaţiu.

Însă, anul trecut, Consiliul Judeţean Timiş a decis suspendarea acestei hotărâri. Cu toate că reprezentanţii Societăţii Timişoara - membră a organizaţiei internaţionale neguvernamentale Platforma Memoriei şi a Conştiinţei Europene - au depus la administraţia judeţeană o adresă prin care au solicitat revenirea asupra deciziei şi reatribuirea spaţiului, pe o perioadă de cinci ani, ei nu au primit nici un răspuns.

Aşa că, în luna mai, Societatea Timişoara a început demersurile pentru obţinerea statutului de asociaţie de utilitate publică şi i-a cerut preşedintelui CJ Timiş, Călin Dobra, amânarea sau suspendarea deciziei, până la soluţionarea cererii aflate la Ministerul Consultării Publice. Nici de această dată Consiliul Judeţean Timiş nu le-a răspuns.

Încercând să afle mai multe despre această situaţie, reporterii Epoch Times s-au adresat preşedintelui Societăţii Timişoara, Florian Mihalcea - unul dintre iniţiatorii "Proclamaţiei de la Timişoara", care a avut amabilitatea să răspundă la câteva întrebări legate de evacuarea forţată a organizaţiei pe care o conduce.

Întrebat ce poate să ne spună despre hotărârea de evacuare, preşedintele Societăţii Timişoara, Florian Mihalcea, ne-a declarat că "este vorba despre o hotărâre a instanţei de evacuare, hotărâre pe care nu o comentăm pentru că ea se bazează pe faptul că noi nu mai aveam titlul pe acest spaţiu, deoarece Consiliul Judeţean nu a reînnoit hotărârea prin care noi puteam să beneficiem de acest spaţiu gratuit, fără chirie.

Spaţiul va fi scos la licitaţie şi se va stabili o chirie foarte mare, licitaţie la care, evident, vor participa în primul rând societăţile comerciale, restaurante, cafenele, care îşi pot permite să plătească un astfel de nivel al chiriei.

Hotărârea de a ieşi din spaţiu se bazează pe noul cod civil care a bulversat într-un fel lucrurile în ceea ce-i priveşte pe actorii neinstituţionalizaţi care ocupau această plajă a culturii, a dialogului social politic.

În noul Cod Civil scrie că administraţia locală poate să dea în folosinţă spaţii cu tiltu gratuit instituţiilor de interes public - evident că aici s-a creat confuzia, pentru că administraţia locală nu vrea să rişte şi ei consideră că sintagma "instituţii de interes public" înseamnă de fapt acea recunoaştere guvernamentală a unei ONG ca societate de interes public care se dă prin hotărâre de guvern.

Tocmai din acest motiv am făcut demersul pentru a obţine acest statut. Nu ne-am dorit aceasta pentru că această societate de interes public înseamnă şi o anumită finanţare de la guvern ceea ce nu am avut niciodată în plan încercând să fim cât mai independenţi, iar o finanţare din partea guvernului ar putea da o oarecare conotaţie că nu puteam să nu agreăm politica guvernului respectiv pe care o are la acel moment. Dar acest lucru a limitat foarte mult orice opţiune şi, de exemplu, în Timişoara există doar câteva asociaţii de interes public: Asociaţia Memorialul Revoluţiei şi câteva asociaţii care se ocupă de protecţia copilului şi activităţi de interes social.

După ce am înfruntat şi am învins, fără ajutorul nimănui, unul din cele mai puternice sisteme represive din lume, nimeni şi nimic nu ne mai poate intimida - Proclamaţia de la Timişoara

Nu există nicio asociaţie culturală care să aibă acest statut, iar asta limitează foarte mult accesul la un spaţiu neconvenţional în care se pot desfăşura activităţi alternative faţă de instituţiile de cultură ale statului şi vreau să mai adaug că Timişoara, în anul 2021, va fi capitală culturală europeană, ceea ce înseamnă o participare largă a tuturor persoanelor care se ocupă de acest domeniu cultural.

Noi am fi vrut ca, poate cu această ocazie, să facem şi o expoziţie pentru turiştii care vor veni în Timişoara pentru că Timişoara este cunoscută în lume ca oraşul iniţiator al Revoluţiei, în care s-a născut Proclamaţia de la Timişoara, poate că ar fi fost interesant ca turiştii se vadă şi de ce la Timişoara a izbucnit Revoluţia romană, să vorbească cu iniţiatorii proclamaţiei de la Timişoara. Dar lucrul acesta nu se mai poate întâmpla pentru că această limitare legală, până la urmă, face ca administraţia publică să nu mai aibă curajul de a experimenta, de a încerca să creeze noi spaţii culturale.

Spaţiile culturale se vor restrânge din ce în ce mai mult, iar în bastionul Theresia, în locul în care îşi desfăşura activitatea şi Societatea Timişoara - în care erau şi galerii de artă şi alte locuri în care se întâmplau astfel de acţiuni culturale - toate acestea au fost obligate să plece - şi atunci ne gândim care este scopul unui astfel de edificiu cum este Bastionul - care a fost recent restaurat foarte frumos, care este scopul unui astfel de spaţiu care să fie gol, în care să nu se mai întâmple nimic, care să nu fie al cetăţenilor oraşului.''

Întrebat dacă au primit vreun răspuns de la guvern sau de la Ministerul Consultării Publice, Florian Mihalcea a notat că guvernul face în continuare demersuri în vederea atribuirii acestui titlu şi "partenerilor noştri, inclusiv Primăriei Timişoara, li s-au cerut referinţe despre Societatea Timişoara, deci lucrurile merg înainte dar nu ştim cât va dura acordarea statutului de asociaţie de utilitate publică".

La finalul interviului, la întrebarea dacă vrea să transmită ceva autorităţilor cu această ocazie, preşedintele Societăţii Timişoara a notat: "Poate că autorităţile locale ar trebui să se gândească la faptul că în momentul în care a fost reabilitat Bastionul, finanţatorul german a pus condiţia ca timp de 5 ani în acest bastion să se întâmple diverse acţiuni culturale - finanţatorul vedea altfel acel fel de restaurare - adică nu este suficient să restaurezi un monument, un edificiu, trebuie să-i dai şi viaţă, trebuie să îl redai timişorenilor. Ori aici este vorba de politici publice şi este vorba de politici culturale care lipsesc din ce în ce mai mult din oraş".

Reamintim în context că Societatea Timişoara a redactat "Proclamaţia de la Timişoara", un document prin care se susţinea că Revoluţia Română nu fusese doar anti-ceauşistă, ci şi anticomunistă. Probabil cel mai important articol al "Proclamaţiei de la Timişoara", celebrul "Punct 8", cerea ca "legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foştilor activişti comunişti şi al foştilor ofiţeri de Securitate". Acest punct al "Proclamaţiei de la Timişoara" s-a transformat, ulterior, extrem de târziu, în Legea lustraţiei, care, după ce a fost votată de două ori în Parlament, a fost declarată neconstituţională.

Recunoscută pentru rolul ei în societatea civilă, Societatea Timişoara a primit, în 2014, Premiul cetăţeanului european, din partea Parlamentului European, iar în 2009, Premiul Grupului pentru Dialog Social şi, din partea Regelui Mihai, Decoraţia “Crucea Casei Regale a României”, pentru păstrarea vie în conştiinţa publicului a documentului definitoriu al evenimentelor din Decembrie 1989 şi al democraţiei.