CCR, reacţie dură după decizia Curţii de Apel Ploieşti. Îl "execută" pe judecătorul din Ploieşti care vrea să aducă "turul doi înapoi"

Curtea Constituţională a României a declarat vineri recurs împotriva deciziei prin care un judecător de la Curtea de Apel Ploieşti a admis o cerere în care se solicită suspendarea hotărârii CCR vizând anularea alegerilor prezidenţiale.
Totodată, într-un comunicat remis presei, CCR critică dur decizia magistratului ploieştean: "Independenţa judecătorului nu presupune independenţa acestuia faţă de însăşi sistemul de drept. Judecătorul trebuie să se supună exigenţelor cadrului normativ, să-şi exercite atribuţiile în limitele statutului şi competenţelor sale, să interpreteze legile potrivit regulilor de interpretare raţional-juridică a dreptului pozitiv, să aplice legea în mod obiectiv şi imparţial şi să excludă orice tendinţe de voluntarism şi arbitrariu în activitatea de înfăptuire a justiţiei", transmite CCR.
Redăm comunicatul CCR:
Curtea Constituţională a României, în calitate de garant al supremaţiei Constituţiei, a declarat recurs împotriva sentinţei pronunţate în data de 24 aprilie 2025 de Curtea de Apel Ploieşti, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr.301/42/2025, prin care a fost anulată şi suspendată executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr.32/2024.
În mod regretabil, cu încălcarea prevederilor Constituţiei României şi ale Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, care consacră caracterul general obligatoriu al actelor jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, o instanţă judecătorească a dispus, fără temei constituţional şi legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanţa constituţională. Aceste aspecte au determinat Curtea să acţioneze procesual pentru a apăra ordinea constituţională şi efectele Hotărârii nr.32/2024.
Hotărârea Curţii Constituţionale nr.32/2024 este un act jurisdicţional, adoptat în exercitarea competenţei proprii şi exclusive prevăzute la art.146 lit.f) din Constituţie. Actele jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale nu sunt acte administrative şi, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate. Ca atare, toate efectele constituţionale şi legale ale Hotărârii nr.32/2024 se produc pentru viitor, sunt general obligatorii pentru toate autorităţile întrucât fac parte din ordinea constituţională, în temeiul competenţei exclusive a Curţii Constituţionale de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Preşedintelui României.
România este un stat de drept în care Curtea Constituţională este independentă faţă de orice altă autoritate publică şi se supune numai Constituţiei şi propriei legi, iar competenţa să nu poate fi contestată de nicio autoritate publică.
Toţi cetăţenii au acces la justiţie, însă, exercitarea acestui drept şi înfăptuirea justiţiei se realizează numai în condiţiile legii, prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, cu respectarea competenţei exprese a instanţelor judecătoreşti, care nu poate fi extinsă în domenii care sunt excluse controlului judecătoresc.
Prin promovarea căii de atac a recursului, Curtea Constituţională a urmărit restabilirea cât mai urgentă, a ordinii constituţionale, respectul deplin şi neechivoc pentru deciziile şi hotărârile sale şi eliminarea din ordinea juridică a oricăror interpretări juridice eronate şi a aplicării cu rea-credinţă a legii.
Curtea Constituţională menţionează că, începând cu luna decembrie 2024, au fost promovate în faţa instanţelor judecătoreşti din toată ţara peste 200 de acţiuni similare, de contestare a Hotărârii Curţii Constituţionale nr.32/2024.
Până la această dată, instanţele de contencios administrativ, în respectul Constituţiei şi al legii, au respins aceste cereri, sentinţa Curţii de Apel Ploieşti fiind una cu totul singulară şi izolată.
Independenţa judecătorului nu justifică într-un stat de drept şi democratic nesocotirea Constituţiei şi a legii, judecătorul fiind chemat, potrivit art.1 alin.(5) şi art.124 din Constituţie, să le respecte şi să le apere, nu să le încalce.
Independenţa judecătorului nu implică arogarea exercitării de către instanţele judecătoreşti a unui control de constituţionalitate a legilor şi înlăturarea de la aplicare a acestora pe motiv că ar contraveni Constituţiei.
Independenţa judecătorului nu presupune independenţa acestuia faţă de însăşi sistemul de drept. Judecătorul trebuie să se supună exigenţelor cadrului normativ, să-şi exercite atribuţiile în limitele statutului şi competenţelor sale, să interpreteze legile potrivit regulilor de interpretare raţional-juridică a dreptului pozitiv, să aplice legea în mod obiectiv şi imparţial şi să excludă orice tendinţe de voluntarism şi arbitrariu în activitatea de înfăptuire a justiţiei.
Justiţia se înfăptuieşte în numele legii, şi nu potrivit convingerilor, percepţiilor sau opiniilor personale ale judecătorului.