Societatea Timişoara cere preşedintelui României desecretizarea documentelor Revoluţiei

Societatea Timişoara, devenită membru al organizaţiei internaţionale neguvernamentale Platforma Memoriei şi a Conştiinţei Europene, solicită preşedintelui Klaus Iohannis desecretizarea documentelor Revoluţiei din 1989. Potrivit preşedintelui organizaţiei, Florian Mihalcea, există înregistrări, fotografii şi alte documente, în afara jurnalelor de luptă ale unităţilor militare, care sunt încă secrete.

Scrisoarea deschisă a fost trimisă preşedintelui Klaus Iohannis cu câteva zile înainte de încheierea anului 2015, pe 28 decembrie.

Vă prezentăm mai jos traducerea scrisorii adresate preşedintelui României:

***

Apel pentru sprijinirea justiţiei împotriva crimelor internaţionale ale comunismului şi desecretizarea înregistrărilor Revoluţiei Române din 1989

"La data de 19 decembrie, am organizat şi participat la o conferinţă la Timişoara numită "Justiţie - 2.0". În cadrul evenimentului la care au participat publicul larg şi mass-media, am discutat despre proiectul omonim al Platformei Memoriei şi Conştiinţei Europene în vederea realizării justiţiei internaţionale în cazul celor mai grave crime ale comunismului, pentru care făptuitorii sunt încă în viaţă şi nu au fost niciodată deferiţi justiţiei.

Pe 27 mai 2015, Platforma Memoriei şi Conştiinţei Europene a lansat în Parlamentul European un "Apel internaţional pentru Justiţie 2.0" la care a răspuns Estonia prin declaraţia de la Talinn la 23 august 2015. Suntem cu adevărat bucuroşi că România a aderat la liga celor 10 ţări post-comuniste ce alcătuiesc grupul de lucru internaţional condus de Ministerul estonian de Justiţie, care va discuta despre crearea unei noi instituţii supranaţionale de Justiţie pentru crimele neprescriptibile ale totalitarismului secolului 20.

Dragă domnule Preşedintele, am dori să vă atragem atenţia asupra acestui proces internaţional important şi să vă rugăm să-l susţineţi cu toată puterea funcţiei dvs. Nenumărate victime ale celor mai mari crime ale comunismului, ale căror drept la justiţie acordat de articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene nu s-a materializat de 25 de ani au în sfârşit o şansă pentru satisfacţie şi restabilire legală, în cazul în care comunitatea internaţională îşi uneşte forţele şi abordează problema eficient.

În acest sens ne luăm libertatea de a vă supune atenţiei o problemă conexă: În cadrul conferinţei, participanţii, mulţi dintre ei iniţiatori ai schimbărilor democratice în România de acum 26 de ani, au ridicat chestiunea documentelor de arhivă clasificate de la Revoluţia română din decembrie 1989 şi a evenimentelor care au urmat preluării puterii de către Frontul Salvării Naţionale (15-30 decembrie 1989).

Multe crime grave au fost comise atunci împotriva civililor neînarmaţi, peste 1100 de oameni au murit, peste 3.500 au fost răniţi. Cu peste 25 de ani mai târziu, documentele acelor zilei sunt încă clasificate. În aceşti 26 ani, cu toate acestea, România a devenit o ţară democratică stabilă care a aderat la NATO şi Uniunea Europeană şi cetăţenii români se bucură de aceleaşi drepturi fundamentale şi libertăţi ca cetăţenii ţărilor din Europa de Vest. Nu pare să existe nicio justificare pentru păstrarea la secret a documentelor istorice de la Revoluţia română.

Fără acces la înregistrările istorice şi fără a le putea studia nu este posibilă investigarea şi trimiterea în Justiţie a făptuitorilor şi nici reabilitatea victimelor. Fără adevăr istoric nu poate exista dreptate şi fără dreptate nu poate exista reconciliere şi vindecare în societate. Miile de victime ale nedreptăţii aşteaptă, încă, astăzi în România, ca dreptul lor la justiţie să se materializeze. În afară de reinstalarea justiţiei, adevărul istoric este, de asemenea, esenţial pentru învăţarea lecţiilor din trecut şi pentru predarea lor generaţiilor viitoare - ca democraţia să poată fi întărită şi orice ameninţări posibile viitoare la democraţie să fie prevenite.

Stimate Domnule Preşedinte, facem apel la dvs. în calitate de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării de a desecretiza documentele Partidului Comunist, Ministerului Apărării şi Ministerului de Interne şi a altor instituţii ale Puterii referitoare la zilele violente ale schimbării în 1989. Cu încrederea că ne împărtăşiţi punctele de vedere referitoare la aceste probleme vă mulţumim anticipat pentru atenţia acordată apelului nostru.

Vă dorim succes în continuare în activitatea dumneavoastră importantă pentru democraţie"

Scrisoarea este cosemnată de Goran Lindblad, Preşedintele Platformei Memoriei şi a Conştiinţei Europene, Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara şi Laszlo Tokes, europarlamentar.

Platforma Memoriei şi a Conştiinţei Europene este o organizaţie internaţională neguvernamentală, care reuneşte 51 de instituţii şi organizaţii publice şi private din 18 ţări, active în cercetare, documentare, conştientizarea şi educaţia cetăţenilor europeni cu privire la regimurile totalitare din Europa secolului XX.

Amintim că Societatea Timişoara a redactat "Proclamaţia de la Timişoara", un document prin care se susţinea că Revoluţia Română nu fusese doar anti-ceauşistă, ci şi anticomunistă. Probabil cel mai important articol al "Proclamaţiei de la Timişoara", celebrul "Punct 8", cerea ca "legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foştilor activişti comunişti şi al foştilor ofiţeri de Securitate". Acest punct al "Proclamaţiei de la Timişoara" s-a transformat, ulterior, extrem de târziu, în Legea lustraţiei, care, după ce a fost votată de două ori în Parlament a fost declarată neconstituţională.

Într-un interviu acordat în exclusivitate publicaţiei Epoch Times, cu ocazia Conferinţei prezentării Platformei Memoriei şi Conştiinţei Europene, pe 19 decembrie 2015, preşedintele Societăţii Timişoara, şi unul dintre iniţiatorii "Proclamaţiei de la Timişoara", ne-a vorbit despre nevoia instituirii unui tribunal penal internaţional pentru crimele comunismului şi jocul dublu al clasei politice a României.