EXCLUSIV: Florian Mihalcea: crematoriul "Cenuşa" este singurul loc pentru cinstirea primilor martiri ai Revoluţiei

Acum câteva zile, trei asociaţii ale revoluţionarilor au cerut premierului Sorin Grindeanu, printr-o scrisoare deschisă, acordarea în administrare afostului crematoriu "Cenuşa" din Bucureşti pentru înfiinţarea unui Memorial al victimelor Revoluţiei. În scrisoare se menţionează că acesta ar fiun important proiect de colaborare în parteneriat, întrucât imobilul folosit ilegal pentru ascunderea urmelor crimelor de la Timişoara poate ficonfiscat în folosul Statului şi destinat unui asemenea scop comemorativ.

Unul dintre semnatarii scrisorii, preşedintele Societăţii Timişoara, Florian Mihalcea, a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebărilegate de aceasta. El ne-a vorbit despre construirea pe zona unde este crematoriul "Cenuşa"a unui mall care ar distruge o parte din ceea ce arămas din memoria Revoluţiei, despre faptul că "Cenuşa" este un loc istoric foarte important pentru memoria Revoluţiei de la Timişoara, căci, cele 43 de cadavre ale revoluţionarilor timişoreni aduse la "Cenuşa" reprezintă, de fapt, primii martiri ai Revoluţiei, cât şi despre faptul că "Cenuşa" este singurul loc de pelerinaj, în care în fiecare an, în data de 18 decembrie, urmaşii martirilor le aduc acestora un prinos derecunoştinţă.

Va invităm să citiţi interviul integral mai jos:

***

Pentru înlăturarea urmelor evenimentelor din Timişoara, în seara zilei de 18 decembrie 1989, 43 de cadavre ale celor împuşcaţi mortal lademonstraţiile din Timişoara în zilele de 16 şi 18 decembrie, dar şi ale unor răniţi executaţi în Spitalul Judeţean Timiş (SJT), au fost ridicate dela morga spitalului şi transportate la Bucureşti, unde au fost incinerate în Crematoriul "Cenuşa".

La numai o zi, în noaptea de 19 spre 20 decembrie, cât şi a doua zi, cele 43 de cadavre au fost incinerate sub supravegherea Securităţii lacrematoriul "Cenuşa". Documentele întocmite în spitalul timişorean cu privire la cadavrele revoluţionarilor au fost incinerate şi ele la MiliţiaTimiş, şi, datorită acestui lucru, cinci dintre victimele operaţiunii de ştergere a urmelor de la Timişoara nu au fost identificate nici astăzi.

Investigaţiile ulterioare au reconstituit faptele, scoţând la lumină dureroasele evenimente, stabilindu-se astfel locul de incinerare şi apoi locul încare le-a fost aruncată cenuşa şi alte rămăşiţe ale primilor martiri ai Revoluţiei: o gură de canalizare pe raza comunei Popeşti-Leordeni.

Ordinul a venit din partea Elenei Ceauşescu, care era tot timpul în contact direct cu soţul ei aflat în vizită oficială în Iran. Din conducereasuperioară de partid şi de stat au mai contribuit Tudor Postelnicu şi Emil Bobu.

Printre conducătorii operaţiunii s-a aflat şi Nicolae Ghircoiaş, director al Institutului de Criminalistică al IGM, cu sediul la Bucureşti, care aveasarcina să coordoneze activitatea de selectare a cadavrelor în morga spitalului judeţean din Timişoara, întrucât el avea informaţii desprecauzele morţii. După Revoluţie, Nicolae Ghircoiaş a beneficiat de amnistia dată prin Decretul nr. 3/1990 de Ion Iliescu.

Valoarea uriaşă a dramei celor 43 de eroi incineraţi la "Cenuşa" continuă să nu stârnească nici un fel de reacţii din partea instituţiilor statuluiromân.

Epoch Times: Stimate domnule Florian Mihalcea, aţi cerut premierului României acordarea în administrare a fostului crematoriu "Cenuşa" dinBucureşti pentru înfiinţarea unui Memorial al victimelor Revoluţiei. Care a fost motivaţia dvs?

Florian MihalceaLa crematoriul Cenuşa au fost arse 43 de cadavre ale revoluţionarilor timişoreni şi este un loc de pelerinaj, este locul în care înfiecare an în data de 18 decembrie merg urmaşii celor torturaţi şi ucişi la Timişoara să aducă un prinos de recunoştinţă pentru victimele dintimpul Revoluţiei.

Construirea pe zona unde este crematoriul Cenuşa a unui mall, care de fapt ar putea fi nişte lucrări iminente, ar distruge o parte din ceea ce arămas în ceea ce priveşte memoria revoluţiei.

Dacă acest lucru va dispare va dispare un loc istoric un loc foarte important pentru memoria revoluţiei de la Timişoara.

Întrebare: Spuneţi în scrisoare că prin înfiinţarea la Bucureşti a unui Memorial al victimelor Revoluţiei s-ar cinsti astfel "în mod necesar memoriacelor torturaţi şi ucişi la Timişoara şi ale căror trupuri au fost arse tocmai la acest crematoriu care le-a fost cel dintâi mormânt". La ce făceaţireferire?

Florian MihalceaEi sunt primii martiri ai Revoluţiei şi acolo au fost arse în mod mod samavolnic cadavrele. De fapt Ceauşescu ar fi vrut caatunci, odată cu înăbuşirea Revoluţiei, să dispară toate urmele şi să nege că avut loc o represiune şi că acei oameni pur si simplu au dispărut ei, chiar voiau să spună că de fapt era vorba despre oameni care au fugit din ţară.

Epoch Times: Nu este prima dată când se cere consolidarea şi punea în funcţiune a clădirii crematoriului uman "Cenuşa" ca muzeu. În anii 2013-2014 s-a făcut un proiect despre asta şi în urma unui ordin al Ministerului Culturii clădirea a fost declarată monument istoric. Aveţi vreoinformaţie referitoare la acel proiect?

Florian MihalceaNu s-a întâmplat nimic cu acel proiect iar acum este vorba despre un alt proprietar pe care-l are terenul şi am înţeles că vorsă facă ceva fără să mai ţină cont de acel proiect.

Epoch Times: Potrivit unei estimări anterioare clădirile necesitau reparaţii în valoare de sute de mii de euro. Credeţi că va fi o problemăfinanţarea lucrărilor sau credeţi că clădirea crematoriului ar trebui dărâmată?

Florian MihalceaNu, clădirea nu ar trebui dărâmată, ar trebui menţinută şi ar trebui să se reabiliteze pentru că este un punct important care sereferă la Revoluţia română şi ar putea să se facă acolo un muzeu.

În primul rând este această încărcătură simbolică ca loc de pelerinaj. Aceşti oameni, familiile celor 43 de revoluţionari care au decedat şi careau fost arşi la crematoriul Cenuşa nu au alt loc în care să vină şi şi să-şi plângă morţii pentru că cenuşa le-a fost aruncată la canal. Deci singurulloc simbolic pentru a-şi plânge morţii este acela şi e păcat să le luăm acestor oameni posibilitatea să aducă acolo un prinos de recunoştinţă.

Pe de altă parte acolo s-a făcut şi o biserică, o capelă, şi acest loc este un punct important care ar putea fi chiar integrat într-un eventualproiect turistic, proiect prin care cei care vor să ştie mai mult despre Revoluţie să ajungă şi în acel loc.

Epoch Times:Cum vedeţi rezolvarea problemei financiare pentru reparaţii?

Florian MihalceaCred că problema financiară ar putea fi rezolvată în momentul în care clădirea ajunge din nou în proprietatea statului român. Nu este o problemă să se facă un proiect guvernamental pentru memoria Revoluţiei de la Timişoara şi să se investească fonduri. La guvernexistă o instituţie care se ocupă de memoria martirilor neamului care s-a ocupat de refacerea monumentului de la Adamclisi, de monumenteledin primul război mondial, etc. În acest context poate fi integrat şi acest proiect.

Epoch Times: O ultimă întrebare. Doriţi să transmiteţi ceva guvernanţilor?

Florian MihalceaAş vrea să transmit un mesaj primului ministru care este din Timişoara, care a fost aici în toată această perioadă şi care ştieexact este dorinţa timişorenilor, cum văd timişorenii aceste lucruri legate de revoluţie şi câtă sensibilitate există şi că ar trebui să nudezamăgească urmaşii victimelor Revoluţiei.