Numele a 35 torţionari din aparatul represiv comunist, scoase la iveală

O listă cu numele a 35 de persoane care au deţinut funcţii de comandă în aparatul represiv comunist a fost făcută cunoscută pe blogul organizaţiei non-guvernamentale Miliţia Spirituală de către Mihai Burcea, fost cercetător la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Despre o listă similară a vorbit acum câteva luni chiar IICCMER, care a publicat doar numele torţionarilor Alexandru Vişinescu şi Ion Ficioru.

Fostul cercetător de la IICCMER Mihai Burcea - care a demisionat din cauza unui conflict pe care l-a avut cu conducerea institutului - a publicat o listă cu numele a 35 de persoane care au deţinut funcţii de comandă în aparatul de represiune comunist, pe care nu figurează torţionarii Alexandru Vişinescu şi Ion Ficioru, pe ale căror nume au fost deja depuse plângeri penale pentru genocid.

În articolul publicat pe blogul Miliţia Spirituală sunt criticaţi reprezentanţii IICCMER, instituţie condusă de Andrei Muraru, pentru că "s-au lansat într-o serie de afirmaţii halucinante în ceea ce priveşte istoria represiunii comuniste". Totodată, se precizează că oficialii Institutului s-au folosit de Vişinescu şi de memoria traumatică a foştilor deţinuţi politici pentru a se răfui la nesfârşit cu rivalii politici Traian Băsescu şi Vladimir Tismăneanu.

"Prin acest demers ne propunem să popularizăm numele prezentate în această listă pentru ca puţinii supravieţuitori ai „Gulagului” românesc să-i recunoască şi să-şi povestească propriile experienţe. Informaţiile prezente în acest material documentar provin din Arhivele Naţionale Istorice Centrale din Bucureşti, Arhiva Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Arhiva CNSAS, lucrări de specialitate, memorialistică şi presă", precizează articolul publicat pe blogul Miliţia Spirituală.

"Pe lista prezentată mai jos se regăsesc ofiţeri şi generali provenind din cele 4 arme care constituiau osatura sistemului represiv comunist (Securitate, Miliţie şi Penitenciare – Ministerul de Interne şi Justiţie – judecători militari şi procurori militari din cadrul Ministerului Apărării Naţionale). Aceşti militari nu au fost nişte simpli „pioni” pe funcţii de execuţie, ci au pronunţat ani grei de închisoare (uneori condamnări la moarte) împotriva unor oponenţi ai regimului, au ocupat posturi de comandă/ operative în mari unităţi militare în care s-au practicat pe larg tortura, înfometarea, poliţia politică, teroarea sau şantajul: Unitatea de Muncă Nr. 3 Cernavodă km. 4 Saligny, Unitatea de Muncă Nr. 1 Capul Midia, Penitenciarul Jilava, Penitenciarul Suceava, Penitenciarul Ocnele Mari, Penitenciarul Aiud, Penitenciarul Făgăraş Central, Colonia de muncă Peninsula – Valea Neagră, Colonia de muncă Poarta Albă/formaţiunea 0893, Colonia de muncă Chilia Veche/formaţiunea 0963, Formaţiunea 0886 Tătaru, Colonia de muncă Periprava/formaţiunea 0910, Colonia de muncă Dăeni/formaţiunea 0957, Colonia de muncă Borzeşti R 10/formaţiunea 0694, Colonia de muncă Baia Sprie/formaţiunea 0627, Colonia de muncă Mărculeşti/formaţiunea 810, Colonia de muncă Vadu Oii/formaţiunea 0334, Direcţia Generală a Penitenciarelor şi Coloniilor de Muncă – formaţiunea 0951 Bucureşti, Direcţia Generală a Penitenciarelor – UM 0400 Bucureşti, Direcţia regională MAI Bucureşti, Securitatea Municipiului Bucureşti – UM 0800 Bucureşti, Direcţia I informaţii interne din DSS – UM 610 Bucureşti, Departamentul Securităţii Statului, Direcţia cercetări penale şi Direcţia economică din Inspectoratul General al Miliţiei, Tribunalul Militar pentru Unităţile MAI, Tribunalul Militar al Regiunii Militare Bucureşti ş.a.m.d":

Iată primele 5 persoane ale căror nume au fost date publicităţii

1. Colonel de penitenciare ALEXOAIE GHEORGHE IOAN (n. 14 sept. 1926, com. Ropcea – Storojineţ, Ucraina).

2. Maior de justiţie ANDREI TUDOR DUMITRU (n. 27 febr. 1927, satul Vârteju, com. Măgurele, jud. Ilfov), preşedinte al Tribunalului Militar Bucureşti (iun. 1959), judecător la Tribunalul Militar al Regiunii Militare Bucureşti (1 oct. 1960 – ?).

3. Locotenent colonel de penitenciare BABICSAK (BOBICIAK) ANTON (n. 3 mai 1926, sat Agriş, com. Micula, jud. Satu Mare), de profesie miner.

"În perioada ianuarie – 27 mai 1952, comandant al Centrului de Coordonare a Coloniilor de muncă din Delta Dunării a fost locotenentul major Aurel Mihalcea. În timpul mandatului său, deţinuţii erau adesea torturaţi de către acesta şi cadrele din subordinea sa."

4. Locotenent colonel de penitenciare BARBU ILIE GHEORGHE (25 mai 1928, com. Copăceni, jud. Vâlcea), caporal pază la Colonia MAI Salcia (1 mai – 15 mai 1953); locţiitor comandant pentru pază şi regim şi locţiitor şef de secţie la Colonia de minori Arad (1 iun. 1954 – 30 iun. 1956); comandant la Colonia de minori Sfântu Gheorghe (1 iul. – 1 oct. 1956).

5. Colonel de penitenciare BĂNUŢĂ VASILICA NICOLAE (n. 17 sept. 1930, satul Dienci, com. Vultureşti, jud. Olt).

ICCMR a anunţat acum câteva luni că deţine o listă care cuprinde numele a 35 de persoane care au făcut parte din aparatul de represiunea al comuniştilor, din care a dat publicităţii numele a doi torţionari: Alexandru Vişinescu şi Ion Ficioru.

Torţionarii Alexandru Vişinescu şi Ion Ficioru

Alexandru Vişinescu a avut în perioada 1956-1963, funcţii de conducere la penitenciarul de la Râmnicu Sărat, iar Ion Ficioru a condus, între anii 1958-1963, colonia de muncă Periprava din Delta Dunării.

Ambii au luat măsuri de înfometare, violenţe fizice, presiuni psihice, privarea de asistenţă medicală, condiţii insalubre în barăci, sancţiuni disciplinare aplicate discreţionar şi excesiv în raport cu gravitatea abaterilor. Ei au introdus şi au menţinut un regim de detenţie abuziv şi represiv împotriva deţinuţilor politici, care erau consideraţi atunci o ameninţare la adresa noului regim.

Marius Oprea a ajuns să apere torţionari în instanţă

Conform unui articol din Revista 22, celebrul “vânător de Securişti”, Marius Oprea, de la IICCMER, a apărut ca martor în procesul lui Nicolae Paraschiv la cererea acestuia, conform unor surse din CNSAS. Procesul este în faza administrării probelor.

Maiorul Nicolae Paraschiv era unealta partidului comunist care întocmea rapoarte oamenilor nevoiaşi care făceau comentarii denigratoare la adresa nivelului de trai din ţara noastră comparativ cu alte ţări şi şi-a exprimat convingerea că de anumite greutăţi pasagere întâmpinate de ţara noastră, vinovată ar fi conducerea de partid şi de stat, conform brasovnews.blogspot.ro/2013/08/nicolae-paraschiv-braşov.html.

Oprea a declarat, potrivit surselor citate, că doar angajaţii Direcţiei a 6 de Cercetări Penale din fosta Securitate ar trebui aduşi în instanţă de către CNSAS, restul fiind “plevuşcă”. În opinia lui Oprea, Paraschiv şi-a făcut “doar datoria”.

Momentan Paraschiv este secretar al Primăriei din partea USL.