Republica Ploieşti. Cum îşi motivează decizia judecătorul care a anulat decizia CCR pentru "turul doi înapoi"?

Judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploieşti şi-a motivat sentinţa controversată prin care a anulat decizia CCR privind alegerile din 24 noiembrie prin faptul că judecătorii Curţii Constituţionale ar fi interpretat "în mod abuziv" legea atunci când s-au sesizat din oficiu, scrie G4Media.

"Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art. 146 lit f) din Constituţie, sesizându-se din oficiu, deşi art. 10 din Legea nr. 47/1992 prevede expres că sesizarea trebuie făcută în scris şi motivat", a susţinut magistratul, în condiţiile în care instanţa nu avea competenţa să decidă asupra unei hotărâri a CCR.

Judecătorul a mai susţinut că CCR a încălcat termenul până la care ar fi putut fi pusă în discuţie posibilitatea anulării alegerilor şi aminteşte că CCR a validat iniţial alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie.

Magistratul din Ploieşti mai susţine că cererea de anulare a alegerilor se poate formula în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării, iar "soluţionarea cererii de către Curtea Constituţională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor".

Alexandru Vasile mai susţine că CCR şi-a încălcat propria decizie de validare iniţială a alegerilor şi că nu a aşteptat încheierea votării, dat fiind faptul că turul II începuse (în diaspora, n.red.), dar şi că nu există o cerere de anulare a alegerilor.

Extrase din motivarea judecătorului Alexandru Vasile:

• Un prim motiv de nelegalitate, circumscris cerinţei privind cazul bine justificat, invocat de reclamantă, se referă la faptul că pârâta Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art. 146 lit f) din Constituţie, sesizându-se din oficiu, deşi art. 10 din Legea nr. 47/1992 prevede expres că sesizarea trebuie făcută în scris şi motivat.
• Curtea constată că, prin cererea de chemare în judecată, un prim motiv de nelegalitate invocat de reclamantă, se referă la faptul că, la emiterea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a comis un exces de putere, aşa cum este definit de art. 2 alin. (1) lit n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Arată că, prin actul administrativ normativ contestat, Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art.146 lit f) din Constituţie, aceea de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României, anulând, printr-o autosesizare arbitrară întregul proces democratic de alegere a Preşedintelui României.
• Un alt motiv de nelegalitate invocat de reclamantă se referă la faptul că actul administrativ normativ contestat a fost emis cu încălcarea termenului până la care ar fi putut fi pusă în discuţie posibilitatea anulării alegerilor, după ce anterior validase, prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024 turul I şi rezultatele acestui tur.
• Având în vedere principiul ierarhiei actelor normative reglementat prin aceste prevederi, Curtea reţine că, deşi conform dispoziţiilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992 „Deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.”, caracterul general obligatoriu nu poate fi atribuit şi hotărârilor Curţii Constituţionale, astfel că prevalează dispoziţiile din Legea fundamentală mai sus menţionate, care atribuie caracter general obligatoriu doar deciziilor Curţii Constituţionale, nu şi hotărârilor emise de instanţa de contencios constituţional.
• În prezenta cauză, Curtea reţine că Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 a fost emisă pentru organizarea executării Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, astfel că aceasta reprezintă un act administrativ cu caracter normativ.
• În prezenta cauză, Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, chiar dacă are o perioadă limitată de aplicare, vizând doar anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din anul 2024, aceasta nu are un destinatar identificat de la început, ci priveşte anularea procesului electoral cu caracter general, în privinţa tuturor persoanelor implicate în calitate de candidaţi sau alegător.