La 26 de ani după Proclamaţia de la Timişoara, spiritul anticomunist nu a murit (video)

În cadrul întâlnirii ce a avut loc la Salonul Vega, sămbătă 12 martie, preşedintele Societăţii Timişoara, Florian Mihalcea, a notat: "Vreau să cred că tot ce am făcut în ultimii 26 de ani s-a încadrat în spiritul Proclamaţiei de la Timişoara. Vreau să amintesc doar cele două tentative de a avea o lege a lustraţiei soldate cu două voturi masive în Parlamentului României dar şi cu două decizii negative ale Curţii Constituţionale. Nu ne-am oprit aici dar am continuat demersurile care se încadrează în ideile care au fost enunţate în urmă cu 26 de ani din balconul Operei de la Timişoara".

Cele două teme discutate în cadrul alocuţiunii au fost: demersurile pentru instituirea unui Tribunal Penal Internaţional pentru Crimele Comunismului şi expunerea proiectelor de lege ale lui Marius Oprea care se înscriu în ideile Proclamaţiei de la Timişoara cu referire directă la propunerea legislativă care vizează reducerea cu cel puţin 50% a pensiilor foştilor securişti şi membri ai nomenclaturii comuniste.

Florian Mihalcea a anunţat că Societatea este în continuare interesată de înfiinţarea unui Tribunal Penal European pentru Crimele Comunismului care ar îngădui ţărilor din Europa Centrală şi de Est să se desprindă definitiv de trecutul lor comunist.

Iniţiativa acestui proiect a pornit de la Societatea Timişoara care, împreună cu europarlamentarul Tokes Laszlo, a semnat, în decembrie 2009, o declaraţie care să ducă la crearea unui sistem jurisdicţional pentru a permite pedepsirea crimelor comunismului.

La scurt timp după aceea, în 2010, la Praga a avut loc o conferinţă internaţională, la care au participat jurişti şi istorici, care au luat în discuţie posibilitatea înfiinţării unui astfel de tribunal după modelul unor alte mari Tribunale Penale Internaţionale.

În urma acestei dezbateri, în 14 octombrie 2011, a luat fiinţă, la Praga, Platforma pentru Memorie şi Conştiinţă Europeană, menită să analizeze trecutul totalitar al ţărilor din Est. Actul de înfiinţare a platformei a fost semnat în prezenţa premierilor Republicii Cehe, Petr Necas, al Ungariei, Viktor Orban, şi al Poloniei, Donald Tusk. În prezent, Platforma este sprijinită de 51 de asociaţii din Bulgaria, Canada, Cehia, Estonia, Germania, Islanda, Letonia, Lituania, Moldova, Olanda, Polonia, Slovacia, Slovenia, Statele Unite ale Americii, Suedia, Ucraina, Ungaria şi România - de unde trei organizaţii: Societatea Timişoara, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului - n.r.) au aderat la Platformă.

Doi ani mai târziu, în anul 2013, Platforma pentru Memorie şi Conştiinţă Europeană a propus ONU crearea unui Tribunal Penal European, care ar judeca crimele comise împotriva omenirii de către regimurile comuniste.

În august 2015, în Estonia, reprezentanţi ai 11 state din Europa Centrală şi de Est au semnat Declaraţia de la Tallinn, prin care şi-au exprimat unitatea împotriva regimurilor totalitare, indiferent de bazele ideologice şi formele pe care le iau. În declaraţie se reiterează restricţionarea sistematică a libertăţilor oamenilor şi încălcarea drepturilor lor de către toate regimurile totalitare:

„Toate regimurile totalitare, precum cel nazist şi cel comunist, au restricţionat sistematic libertăţile oamenilor şi le-au încălcat drepturile, ajungând în formă extremă de crime împotriva umanităţii, motivate ideologic. Multe dintre crimele comise de regimurile totalitare au fost de natură genocidală. Genocidul şi crimele împotriva umanităţii nu se prescriu. Victimele crimelor comise de regimurile totalitare au dreptul la justiţie”.