Societatea Timişoara susţine înfiinţarea departamentlui DICCIU în cadrul Parchetului general
alte articole
Într-o scrisoare adresată Preşedintelui României, Klaus Iohannis, Ministrului Justiţiei, Raluca Prună, şi Procurorului General al României, Augustin Lazăr, Societatea Timişoara îşi manifestă întreaga susţinere faţă de iniţiativa înfiinţării unui departament al Parchetului general care să investigheze crimele comunismului şi să le aducă în faţa instanţelor naţionale.
Acţiunea de susţinere vine după ce luni, 21 septembrie, Asociaţia “21 Decembrie 1989” a solicitat Ministerului Justiţiei promovarea în Guvern şi adoptarea neîntârziată a unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă pentru constituirea în cadrul Ministerului Public a unei Direcţii pentru investigarea crimelor comunismului şi a infracţiunilor contra umanităţii (DICCIU), ca entitate cu personalitate juridică, în structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum funcţionează DNA SI DIICOT.
"Credem că înfiinţarea unui astfel de departament ar fi o urmare firească a semnării de către ministrul Justiţiei din România, cu aproape doi ani în urmă, a declaraţiei de la Talin în care 10 state din Europa de Est au convenit să găsească împreună calea prin care crimele comunismului să fie aduse în faţa unor instanţe naţionale sau internaţionale.
La Talin s-a constituit un grup de lucru din experţi care caută metoda cea mai adecvată pentru a pune în practică ceea ce au hotărât statele, prin vocea miniştrilor de justiţie. Una dintre soluţiile grupului de experţi este chiar aceea de a înfiinţa birouri de procuror în fiecare ţară, birouri care să colaboreze în cadrul unui sistem interstatal şi care să prezinte dosarele întocmite instanţelor naţionale. Prin acest demers, România ar fi o deschizătoare de drumuri, ar fi primul stat care ar trece de la declaraţii politice la soluţii în vederea îndeplinirii obiectivelor Declaraţiei de la Talin", se arată în scrisoarea de susţinere a organizaţiei.
Societatea Timişoara, membră a Platformei Memoriei şi Conştiinţei Europene, militează pentru găsirea unei soluţii instituţionale pentru pedepsirea crimelor comise în perioada comunistă şi pentru aflarea întregului adevăr care să stea la baza scrierii istoriei comuniste şi postcomuniste în România.
Prin acest demers, România ar fi o deschizătoare de drumuri, ar fi primul stat care ar trece de la declaraţii politice la soluţii în vederea îndeplinirii obiectivelor Declaraţiei de la Talin"
Avem toată încredea ca acest deziderat se va înfăptui, în sfârşit, prin adoptarea ordonanţei de urgenţă propuse", se mai arată în scrisoarea semnată de preşedintele Societăţii Timişoara, Florian Mihalcea.
Platforma Memoriei şi Conştiinţei Europene, care reuneşte 51 de instituţii şi organizaţii publice şi private din 18 ţări, active în cercetare, documentare, conştientizarea şi educaţia cetăţenilor europeni cu privire la regimurile totalitare din Europa secolului XX, este menită să analizeze trecutul totalitar şi s-a născut în 14 octombrie 2011, la Praga, când a fost semnat actul de înfiinţare a platformei, în prezenţa premierilor Republicii Cehe, Petr Necas, al Ungariei, Viktor Orban şi al Poloniei, Donald Tusk.