Cine a lansat atacul asupra reţelei feroviare franceze... şi de ce?

În jurul orei 1.15 dimineaţa, vineri, muncitorii de la SNCF care efectuau reparaţii la lumina lunii au observat un grup de persoane puţin mai jos pe linia de cale ferată, lângă o cutie de semnalizare situată în afara satului Vergigny, în departamentul Yonne din nordul Franţei.

Muncitorii au fost suficient de îngrijoraţi pentru a se apropia de intruşi.

Această constatare, împreună cu rămăşiţele dispozitivelor incendiare lăsate în urmă în locuri considerate acum scene ale infracţiunilor, răspândite în întreaga reţea feroviară franceză, va constitui o parte crucială a anchetei privind ceea ce a fost descris vineri de un senator socialist drept "destabilizare, sabotaj şi punerea sub semnul întrebării a imaginii Franţei" cu puţin timp înaintea ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris, potrivit The Guardian.

Metodele folosite de pirotehnişti au părut rudimentare - provocând incendii pentru a distruge cablurile de fibră optică de la staţiile de semnalizare de-a lungul liniilor de cale ferată de mare viteză din Franţa - dar pagubele nu au fost mai puţin grave, atât pentru infrastructura de transport, cât şi pentru încrederea ţării în pregătirile sale de securitate înainte de următoarele două săptămâni de sport.

"Este o muncă uriaşă de securitate, este meticuloasă, trebuie să reparăm fir cu fir toate aceste cabluri care au fost deteriorate şi arse", a declarat Jean-Pierre Farandou, directorul general al SNCF.

Deşi politicienii francezi de rang înalt, inclusiv primarul Parisului, Anne Hidalgo, au afirmat că atacul a fost irelevant pentru ceremonia de vineri seară de pe Sena, premierul britanic, Keir Starmer, s-a numărat printre cei forţaţi să îşi schimbe planurile de călătorie.

Un purtător de cuvânt al Downing Street a confirmat că acesta intenţiona să călătorească cu Eurostar, dar a fost nevoit să ia avionul. Operatorul feroviar francez SNCF a declarat că va întări urgent securitatea în jurul infrastructurii feroviare "în coordonare cu forţele de ordine".

A fost un început indiscutabil şubred pentru ceea ce a fost anunţată ca fiind cea mai mare operaţiune de securitate pe timp de pace de pe teritoriul francez, în cadrul căreia 45.000 de poliţişti şi jandarmi au fost desfăşuraţi pe străzi.

Dar cine a fost în spatele acestei operaţiuni?

Dincolo de cablurile carbonizate şi de obsrevarea în treacăt a unora dintre incendiatori, vineri a apărut o altă linie de anchetă.

Un dispozitiv incendiar a fost de asemenea descoperit pe linia TGV Aix-Marseille pe 8 mai, când flacăra olimpică ajungea în regiune.

Atentatele din noaptea de joi spre vineri au avut ca scop dezactivarea centrelor nevralgice ale TGV din afara Parisului: cabinele de semnalizare de la Courtalain (linia de mare viteză Atlantic), Croisilles (LGV Nord) şi Pagny-sur-Moselle (LGV Est).

Să fi fost dispozitivul găsit la Aix-Marseille un test? Sau o încercare anterioară eşuată de a perturba pregătirile olimpice ale Franţei?

Procurorul general al Parisului, Laure Beccuau, încearcă să reconstituie puzzle-ul şi a anunţat că se va ocupa de ancheta care analizează "toate distrugerile intenţionate cauzate siturilor SNCF".

Gerald Darmanin, ministrul francez de interne, a declarat că forţele de securitate "speră să facă rapid arestări".

Cu toate acestea, premierul Gabriel Attal a fost mai precaut în legătură cu speculaţiile privind identitatea autorilor într-un moment în care, a sugerat el, zvonurile şi teama s-ar putea dovedi la fel de destabilizatoare ca şi crimele în sine.

"Ancheta a început, fac apel la toată lumea să fie prudentă", a spus Attal. „Ceea ce ştim, ceea ce vedem, este că această operaţiune a fost pregătită, coordonată, că au fost vizate centre vitale, ceea ce arată o formă de cunoaştere a reţelei pentru a şti unde să lovească", a spus el.

Attal a adăugat că nu poate "spune mai multe despre făptaşi, despre motivaţii".

Ministrul israelian de externe, Israel Katz, nu a ţinut cont de apelul lui Attal, susţinând în schimb pe reţelele de socializare că atacurile au fost opera unor agenţi iranieni, deşi nu a oferit nicio dovadă.

"Sabotarea infrastructurii feroviare din Franţa înainte de Jocurile Olimpice de la Paris a fost planificată şi executată sub influenţa axei iraniene a răului şi a islamului radical", a scris el pe X.

"Aşa cum l-am avertizat pe omologul meu francez săptămâna aceasta, pe baza informaţiilor deţinute de Israel, iranienii plănuiesc atacuri teroriste împotriva delegaţiei israeliene şi a tuturor participanţilor la Jocurile Olimpice. Trebuie luate măsuri preventive sporite pentru a contracara complotul lor. Lumea liberă trebuie să oprească Iranul acum - înainte de a fi prea târziu".

O altă teorie este aceea că ar fi fost vorba de o încercare de destabilizare inspirată de Moscova.

Duminică, poliţia franceză l-a arestat pe Kirill Griaznov, în vârstă de 40 de ani, un bucătar şi vedetă de reality TV pe care îl suspectează că ar fi membru al FSB, agenţia de securitate a Rusiei. Acesta este reţinut sub acuzaţia de plănuire a unei operaţiuni la scară largă de destabilizare a Franţei.

Serviciile de securitate din întreaga Europă au fost mult timp în alertă cu privire la sabotajul rusesc, după presupusa implicare a Rusiei într-un incendiu provocat în estul Londrei, un infern care a distrus cel mai mare centru comercial din Polonia, o tentativă de sabotaj în Bavaria, Germania, şi graffiti antisemite la Paris

O altă teorie este că atacurile au purtat amprenta din reţeaua feroviară de mare viteză a Franţei cu un deceniu înainte. Aceştia au fost, totuşi, achitaţi de crimă.

Pe măsură ce restricţia de "zbor interzis" deasupra capitalei franceze a fost ridicată, iar trăgătorii de elită şi-au pus armele deoparte, parizienii au fost recunoscători ca şi-au recăpătat oraşul, după o ceremonie care i-a forţat pe mulţi dintre ei să stea în condiţii asemănătoare izolării. Dar ultimele 24 de ore au arătat cât de vulnerabili au rămas.