Războiul din Ucraina stârneşte o dezbatere privind Insulele Aland, considerate punctul vulnerabil al apărării Finlandei

Insulele Aland, răspândite între Suedia şi Finlanda, sunt un arhipelag pitoresc care a făcut parte din Rusia şi care a fost demilitarizat din 1856, potrivit France 24.

Însă statutul unic al regiunii face obiectul unor dezbateri intense de când invazia Rusiei în Ucraina a determinat Finlanda vecină să solicite aderarea la NATO în luna mai.

În conformitate cu tratatele internaţionale semnate după Războiul Crimeei, pe insulele strategice din Marea Baltică nu pot fi amplasate trupe sau fortificaţii.

"Este călcâiul lui Ahile al apărării Finlandei", a declarat Alpo Rusi, profesor şi fost consilier prezidenţial.

Locuită de aproximativ 30.000 de finlandezi, majoritatea vorbitori de suedeză, zona este caracterizată de insule stâncoase, păduri verzi şi luxuriante, biserici vechi din piatră şi arhitectură din lemn - toate sub supravegherea unui consulat rus.

"Întotdeauna ne-am gândit: 'Cine ar vrea să ne atace când nu avem nimic care să merite să fie luat?'", a declarat Ulf Grussner, în vârstă de 81 de ani.

"Dar acest lucru s-a schimbat odată cu războiul lui Putin împotriva Ucrainei", a spus pensionarul, unul dintre cei mulţi de aici care doresc ca teritoriul Aland să rămână demilitarizat.

În iunie, un sondaj a arătat că 58% dintre finlandezi ar fi de acord cu o prezenţă militară în Aland, care a sărbătorit joi 100 de ani de autonomie.

"Există temeri dacă Finlanda ar putea reacţiona suficient de rapid din punct de vedere militar în cazul unei intruziuni bruşte în Aland", a declarat Rusi.

Armatele s-au luptat pentru a deţine controlul asupra arhipelagului în ambele războaie mondiale.

"De ce ar trebui să avem încredere în ideea [...] că trupele nu s-ar grăbi să controleze Aland cât mai repede posibil", a declarat Charly Salonius-Pasternak, cercetător la Institutul finlandez pentru afaceri internaţionale.

Aland refuză prezenţa trupelor

Pe de altă parte, locuitorii din Aland sunt dornici să îşi protejeze statutul special şi au respins până acum cu fermitate ideea de a pune capăt demilitarizării.

"De ce ar trebui să o schimbăm? Cred că este un factor de stabilitate în zona Mării Baltice faptul că suntem demilitarizaţi", a declarat Veronica Thornroos, în vârstă de 59 de ani, premierul guvernului din Aland.

În plus, dacă arhipelagul ar fi atacat, Finlanda l-ar apăra "foarte repede", a spus ea.

Guvernul finlandez a declarat că nu intenţionează să se atingă de statutul special al Aland.

Sia Spiliopoulou Akermark, directoarea Institutului pentru Pace din Aland, a remarcat între timp că "regimul Aland" de autonomie, garanţii culturale şi demilitarizare este un "nod complex" care trebuie privit ca un întreg.

Prezenţa rusă

Ca şi restul Finlandei, Aland a făcut parte din Imperiul Rus din 1809 până în 1917. La acea vreme, arhipelagul era considerat un avanpost important pentru apărarea Sankt Petersburgului şi pentru controlul Mării Baltice.

Finlanda şi-a câştigat independenţa faţă de Rusia în 1917 şi a primit suveranitatea asupra Aland în 1921, în ciuda protestelor majorităţii vorbitoare de suedeză din insule.

Ţara nordică a continuat să ducă două războaie sângeroase împotriva Uniunii Sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Ca parte a acordului de pace, demilitarizarea Alandului urma să fie monitorizată de un consulat sovietic în principalul oraş al arhipelagului, Mariehamn.

Consulatul există şi în prezent, dar acum este condus de Rusia.

Un grup de localnici se adună în fiecare zi în faţa gardului înalt de metal care protejează consulatul, pentru a protesta faţă de războiul Rusiei din Ucraina.

"Nu au ce căuta aici. Rusia este întotdeauna un pericol", a declarat pentru AFP unul dintre protestatari, Mosse Wallen, în vârstă de 71 de ani.

Proprietatea lui Putin

Rusia deţine, de asemenea, o proprietate la malul mării la nord de Mariehamn, în Saltvik, care a fost achiziţionată în cadrul acordului de pace din 1947.

"I-au dat mamei mele trei zile să se mute", a declarat Ulf Grussner, a cărui casă idilică din copilărie este acum îngrădită de consulat.

Tatăl lui Grussner era un geolog german, iar acordul de pace stipula că toate posesiunile germane din Finlanda urmau să fie cedate sovieticilor.

În 2009, dreptul asupra unei părţi din proprietate a fost transferat preşedinţiei ruse.

În ultimii ani, în Finlanda a crescut îngrijorarea în ceea ce priveşte afacerile cu proprietăţi ruseşti din întreaga ţară.

Grussner se temea că Rusia ar putea intenţiona să folosească proprietatea familiei sale şi demilitarizarea ca "pretext" pentru a-şi spori prezenţa în zonă.

"Este puţin probabil, dar pe de altă parte nu este imposibil", a afirmat acesta.