Cernavodă, o gaură neagră pentru România: Noi cu pierderile, chinezii cu profitul (Video)

Energia nucleară este o industrie muribundă, au explicat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, expertul Patricia Lorenz de la ONG-ul austriac Friends of the Earth din 1993 şi Lavinia Andrei, preşedinte al Terra Mileniul III. Cu toate acestea, anumite state, inclusiv România, se încăpăţânează să construiască centrale nucleare noi deşi costurile sunt fabuloase şi nu se justifică. De ce? Greu de dat un răspuns. Ce se ştie însă este că în astfel de proiecte câştigă doar investitorul, pe când cetăţenii au de pierdut, au arătat cele două specialiste.

Potrivit statisticilor şi graficelor prezentate de experta de la Friends of Earth, energia nucleară este muribundă. Din ce în ce mai multe centrale şi-au depăşit durata de viaţă şi ca atare se închid. Între timp, se construiesc tot mai puţine, la preţuri foarte mari. Energia nucleară fiind pe un trend descendent, vom avea tot mai puţină expertiză şi mai puţini specialişti, ceea ce ridică o problemă serioasă în privinţa fezabilităţii unor noi proiecte.

Desigur, guvernele lumii (inclusiv cel român) omit să le spună cetăţenilor lor, când anunţă "atractive" investiţii în energie nucleară, că acest domeniu este în declin şi desigur omit să vorbească şi despre costurile reale ale proiectelor. Trebuie ştiut că la impresionantele costuri de construcţie a reactoarelor se adăugă costurile uriaşe care vin odată cu închiderea lor, când durata de viaţă va fi fost depăşită, costuri cu depozitarea deşeurilor radioactive etc. Iar în caz de accidente, costurile urcă până la cer. Nu în termen de vieţi, căci acele costuri sunt imposibil de cuantificat ci, pragmatic, în termen de bani. Astfel, accidentul de la Fukushima a costat (până acum) statul japonez circa 100 miliarde de euro şi lucrurile sunt departe de a se fi terminat.

Pe scurt, energia nucleară este şi foarte scumpă, de aceea investitorii privaţi caută parteneriate cu statele, pentru a-şi recupera costurile şi a face profit. Un exemplu ilustrativ despre cum se realizează astfel de investiţii este cel al proiectului Hinkley Point, centrala nucleară pe care britanicii vor să o facă în parteneriat cu China.

Cum costurile sunt uriaşe, chinezii au cerut ajutor de stat, practic, un contract de diferenţă pentru un preţ minim garantat. Potrivit Patriciei Lorenz, chinezii cer ca pentru următorii 35 de ani să li se garanteze un preţ de 96 de euro/MW în condiţiile în care piaţa este acum la 33 de euro/MW şi se estimează că în 2020 preţul va coborî la 20 de euro/MW. Britanicii au cerut Comisiei Europene să aprobe acest ajutor de stat şi au primit acordul în 2014.

Austria a contestat această decizie la Curtea Europeană de Justiţie, procesul fiind încă pe rol. Ca atare, finanţarea se tot amână de doi ani, a explicat Patricia Lorenz. În opinia specialistei, cele întâmplate demonstrează clar că energia nucleară nu este o soluţie viabilă economic pentru populaţie, căci finalmente diferenţa de preţ de la acel 90 de euro garatant de stat la 30 sau 20 de euro cât ar fi preţul stabilit de piaţă o va suporta din buzunar cetăţeanul britanic.

Interesant este că România a intervenit la CJUE pentru britanici. De ce? Pentru că statul român vrea, la rândul său, să beneficieze de aceleaşi facilitaţi, cu alte cuvinte să obţină aprobare pentru a da ajutor de stat investitorului chinez ce va deveni acţionar majoritar la Cernavodă.

Cernavodă - un proiect avantajos pentru chinezi, păgubos pentru România

Nu mai demult de vineri, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că va fi asigurată creşterea cotei energiei nucleare la 30 – 32% din totalul producţiei naţionale, după aprobarea în CSAT a Raportului Ministerului Energiei privind unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă iar luni, 30 mai, reprezentanţii Forumului Atomic Român (ROMATOM) salutau decizia CSAT, anunţând că demararea lucrărilor la cele două reactoare va aduce 16.000 de locuri de muncă.

Această cifră nu are însă în spate un studiu care să valideze informaţia, a atras atenţia Lavinia Andrei. Şi chiar presupunând că acest număr ar fi real... cât vor costa aceste locuri de muncă? Ei bine (bine pentru chinezi), pe lângă costul celor două reactoare, (estimate acum 9 ani la peste 6 miliarde de euro), ne putem aştepta la o mişcare tip Hinkley Point, cu alte cuvinte, chinezii vor cere ajutor de stat şi contract pentru diferenţă, lucru confirmat de Nuclearelectrica. Practic, prin acest contract statul garantează investitorului un nivel de preţ urmând să plătească diferenţa între preţul cu care Nuclearelectrica ar vinde energia pe bursa de profil şi nivelul la care investiţia este rentabilă.

"Din informaţiile pe care le avem, compania chineză a cerut garanţii din partea Guvernului care să îi asigure o rată de rentabilitate de 15% pentru reactoarele 3 şi 4. Proiectul a fost evaluat în 2007 să coste 6,5 miliarde de euro, la o rată de rentabilitate de 11,3%, ne dăm seama că preţul va fi mult mai mare dacă ridicăm rata de rentabilitate la 15% şi ne putem imagina câte zeci de miliarde va costa.", a explicat preşedintele organizaţiei Terra Mileniul III.

Potrivit Laviniei Andre, Ministerul român al Energiei a trimis o scrisoare prin care garantează companiei chineze atât ajutorul de stat cât şi preţ fix pentru energie care să acopere eventualele pierderi, costurile urmând să fie suportate insă de cetăţeni.

"Trebuie să avem în vedere că atât preţul garantat, cât şi ajutorul de stat, vor fi decontate de noi ca cetăţeni şi practic din buzunarul nostru vor fi asigurate... Noi cu pierderile şi investitorul cu profitul... ", a atras atenţia Lavinia Andrei.

Întrebată cine are de câştigat din această investiţie, Patricia Lorenz a explicat că astfel de proiecte, precum Cernavodă, nu se justifică şi finalmente cetăţeanul plăteşte. "Se pune problema de securitate energetică, după care se creşte preţul energiei".

Nu se ştie însă despre ce securitate vorbim. Pe lângă faptul că România dă, în actualul context geopolitic extrem de complicat, un proiect major în materie de energie (nucleară?!) în mâinile unei ţări non-NATO, nu trebuie uitat că, potrivit francezilor, autoritatea chineză în domeniul siguranţei nu are mijloace, chinezii fiind depăşiţi.

"Patricia confirmă că au fost probleme cu compania chineză. Iar în condiţiile în care la noi autoritatea de reglementare în domeniul energiei nucleare este slabă comparativ cu Franţa, iar populaţia nu e informată şi nu are acces la informaţie, nu avem nicio certitudine că totul va fi sub control...", a mai precizat Lavinia Andrei.

Evident, scrisoarea introdusă de Ministerul Energiei la CSAT nu se găseşte, a arătat Laivinia Andrei, informaţiile nu sunt publice, iar autorităţile române nu sunt transparente. Şi dacă la tot acest tablou al unui stat care investeşte banul cetăţeanului într-o energie muribundă, care pe deasupra mai şi costă scump, adăugăm că nimeni nu ne asigură că statul român se va uita la securitatea instalaţiilor, tabloul devine de-a dreptul sumbru.

Merită reamintit că fulminanta afacere de la Cernavodă i se datorează lui Victor Ponta care a încercat, în calitate de premier, să pună în braţele Chinei mai tot ce înseamnă proiect energetic major. Acelaşi Victor Ponta a "iertat" Rompetrolul de datoria istorică de 600 milioane de dolari, pentru ca iată, coincidenţă, Rompetrolul să ajungă în portofoliul Chinei, în urma unui deal încheiat între Kazmunaygas şi China Energy Company Limited.

Patricia Lorenz lucrează pentru ONG-ul austriac Friends of the Earth din 1993, perioadă în care a fost implicată într-o multitudine de proiecte de popularizare a riscurilor din domeniul energiei nucleare. A organizat conferinţe pe această temă la Parlamentul European şi a fost reprezentantă din partea societăţii civile în European Nuclear Energy Forum. În prezent este implicată în numeroase proiecte ce ţin de implementarea Convenţiei de la Aarhus, a Directivei Europene 70/2011 privind gestionarea deşeurilor radioactive şi este activă în promovarea participării publice în domeniul nuclear.