China devine acţionar majoritar la fostul Rompetrol Grup

China Energy Company Limited (CEFC) şi KMG au semnat vineri documentele pentru constituirea unui joint-venture în care compania chineză va deţine 51%, relatează Agerpres.

Achiziţia vine în logica refacerii Drumului Mătăsii, care va lega China de Europa, astfel încât chinezii să poată penetra mai uşor pe piaţa UE cu produsele lor.

În cadrul înţelegerii între cele două companii, compania din China îşi asumă o serie de obligaţii, prin care aceasta va efectua investiţii în dezvoltarea de noi proiecte în Uniunea Europeană şi ţările adiacente Drumului Mătăsii.

CEFC şi KMG îşi vor dezolta proiectul comun având ca bază platforma Grupului Kaz Munay Internaţional (KMGI). Potrivit înţelegerii între cele două companii, guvernarea societăţii mixte se va face pe bază de paritate.

"Sunt convins că în parteneriat cu un investitor puternic, compania va reuşi să avanseze considerabil, utilizând KMGI drept platformă comună pentru dezvoltarea business-ului', a declarat Sauat Mynbayev, preşedintele KMG.

"Această evoluţie se înscrie în spiritul celor două iniţiative naţionale 'One Belt One Road' şi 'Nurly Zhol'. Suntem încrezători că va fi o colaborare benefică pentru a dezvolta un parteneriat strategic pe termen lung", a declarat, la rândul său, directorul executiv al CEFC.

Tranzacţia va fi supusă unor măsuri prealabile, care presupun inclusiv aprobarea finală din partea autorităţilor competente europene şi chineze, precum şi a altor instituţii abilitate. Data estimată pentru finalizarea acesteia este octombrie 2016, arată sursa citată.

La nivel european, KMG Internaţional deţine peste 1.000 de puncte de alimentare cu carburanţi, iar în România operează, pe lângă cele două rafinării menţionate, o reţea de distribuţie a carburanţilor formată din peste 740 de puncte de alimentare, 230 de staţii distribuţie GPL auto, 9.000 de puncte de distribuţie butelii şi 3 staţii de îmbuteliere GPL, 7 depozite.

Reamintim că în dorinţa sa de a domina economia mondială, guvernul de la Beijing cumpără Occidentul bucată cu bucată, investind în special în resurse naturale, în proiecte majore de infrastructură şi în industriile pe care le consideră esenţiale pentru creşterea sa economică.

Investiţiile chineze directe în Europa au atins anul trecut un nivel record de 23 miliarde de dolari. Privind investiţiile chineze în context regional, reamintim că UE şi-a exprimat constant îngrijorarea faţă de tentativele Chinei de a intra pe pieţele europene pe uşa din dos, prin investiţii în ţările fost-comuniste.

În timp ce China momeşte statele est-europene cu promisiunea alocării a miliarde de dolari pentru diferite proiecte de infrastructură în regiune, în încercarea de a-şi construi capete de pod către restul UE, de partea sa, Bruxelles-ul încearcă să determine China să joace după regulile sale şi să renunţe la subvenţiile masive de stat pentru investitorii chinezi care conduc la dumping şi la produsele ieftine chinezeşti care invadează Europa şi sufocă concurenţa, la spionajul industrial etc. Reuşita planurilor UE de a-şi proteja piaţa depinde însă de modul în care vor acţiona statele membre, şi anume dacă vor rămâne solidare intereselor UE sau se vor lăsa vrăjite de banii chinezi.

Mai reamintim în context că în ianuarie 2014, Guvernul Ponta a adoptat o Hotărâre prin care renunţa la toate procesele prin care se urmărea recuperarea unei datorii de 600 milioane dolari cu care statul a creditat Rompetrol în 2003, în timpul perioadei Năstase.

În schimb statului i s-a oferit promisiunea Rompetrolului că va face investiţii în România, fără ca în HG să fie prevăzut un termen pentru aceste ipotetice investiţii sau penalităţi, dacă acestea nu se vor realiza. Prin Memorandumul adoptat de Guvernul Ponta, statului i se mai oferea perspectiva, la fel de nebuloasă, să îşi recupereze cândva pierderile, obţinând la un moment dat - tot neprecizat - profit din cei 18% cu care va rămâne acţionar în compania kazahă, după ce Rompetrol îşi va răscumpăra contra 200 de milioane de dolari 26,6959% din acţiunile în companie deţinute de statul român.

Doi ani mai târziu, singurul efect al memorandumului a fost că Rompetrol a scăpat de litigiile cu statul, vânzarea de către statul român a unor acţiuni contra 200 milioane de dolari şi crearea unui fond de investiţii de 1 miliard de dolari nefiind încă realizate, potrivit Hotnews.