Planurile lui Hillary Clinton. Polonia, laborator pentru gazele de şist. România urma la rând să fie poluată

Chiar înainte de alegerile primare din New York, un videoclip electoral al lui Hillary Clinton o prezintă pe aspiranta la postul de preşedinte al SUA drept o persoană care a muncit pentru a constrânge China, India şi alte state care poluează planeta să facă "o schimbare reală".

Acelaşi videoclip o prezintă pe Clinton drept o opozantă a fracturării hidraulice - tehnologie prin care se extrag în genere gazele de şist. Clinton le promite new - yorkezilor că va fi de partea lor şi că le va oferi dreptul de a spune 'nu' acestei tehnologii controversate care, reamintim, este considerată extrem de nocivă de către ecologişti, pe motiv că poate polua pe termen lung sau chiar ireversibil apa şi solul.

În timp ce Hillary Clinton îşi promovează imaginea de luptător anti-poluare, realitatea arată, însă, diferit. O serie de emailuri obţinute de The Intercept relevă că oficiali din departamentul de stat condus de Hilary Clinton au făcut presiuni asupra administraţiei Obama pentru a aloca resurse guvernamentale federale, inclusiv asistenţă tehnică, pentru localizarea rezervelor de gaze de şist, şi au încercat să convingă ţările partenere să sprijine investiţiile în proiecte vizând fracturarea hidraulică.

Documentele obţinute de The Intercept, şi citate în premieră în presa românească de activenews.ro, relevă planuri pentru transformarea Poloniei într-un laborator care să testeze dacă succesul SUA în dezvoltarea exploatării gazelor de şist poate fi replicat şi în alte ţări, inclusiv în Europa, unde anumite guverne şi-au exprimat opoziţia faţă de această tehnologie, ba chiar au interzis fracturarea hidraulică.

Campania includea planuri de a "exporta" această tehnologie către China, Africa de Sud, Maroc, România, Bulgaria, Ucraina, Chile, India, Pakistan, Argentina şi Indonezia.

Planurile lui Clinton de a promova fracturare hidraulică datează de nişte ani buni. Pe 7 aprilie, 2010, David Goldwyn, trimisul special al departamentului de Stat pentru afaceri în domeniul energetic, anunţa Programul "The Global Shale Gas Initiative" al lui Hilary Clinton vizând promovarea fracturării hidraulice la United States Energy Association (USEA), din care fac parte Chevron, ExxonMobil, ConocoPhillips şi Shell.

Trei luni mai târziu, într-un eveniment intens mediatizat ce a avut loc la Cracovia, Clinton anunţa că “Polonia va fi parte ia Global Shale Gas Inititiative” iar Departamentul american de Stat va furniza asistenţă tehnică sau de altă natură.

Ulterior, un email datat din 3 decembrie 2010 arată că Departamentul de Stat îşi concentrează eforturile pe Polonia iar companii precum ExxonMobil, Chevron, Marathon Oil, precum şi canadienii de la BNK Petroleum şi italienii de la Eni şi-au exprimat interesul de a intra în proiecte de exploatarea a gazelor de şist în Polonia. Un oficial de stat sugera ca Eni să fie ajutată să organizeze campanii pro-fracking în Polonia şi să aducă companii din USA. Anterior acestui eveniment, ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a făcut o vizită în Texas la o facilitate de exploatare a gazelor de şist.

La rândul său, Chuck Ashley, din departamentul de stat (actualmente membru al staff-ului ambasadorului SUA în Israel) scria: ''Polonia este un laborator pentru a testa dacă succesul SUA în dezvoltarea gazelor de şist poate fi repetat într-o altă ţară, cu altfel de gaze şi cu un cadru legal diferit". Ashley adăuga: "suportul popular şi politic este puternic acum, dar situaţia s-ar putea schimba când se vor trezi cu sondele în curţile lor."

Şi, într-adevăr, aşa s-a întâmplat. Reamintim că în Polonia, populaţia s-a împotrivit exploatării gazelor de şist, organizând numeroase proteste după ce s-a aflat cât de nocivă este fracturarea hidraulică. Această tehnologie constă în injectarea în sol a unor cantităţi uriaşe de apă aditivată cu substanţe chimice, multe dintre acestea toxice, altele de-a dreptul cancerigene, conform studiilor de specialitate, unele dintre ele aparţinând chiar Comisiei Europene. Aceste substanţe poluează pe termen lung sau chiar ireversibil apa freatică, solul şi chiar aerul din jur.

Finalmente, Polonia a fost salvată de la soarta de a deveni laborator pentru fracturarea hidraulică, de scăderea dramatică a preţului barilului de petrol pe pieţele internaţionale. Pe 2 februarie 2015, Chevron anunţa că se retrage din Polonia, anunţul venind, potrivit nytimes.com, în aceeaşi zi în care compania anunţa o scădere cu 30% a profitului pe cel de-al patrulea trimestru al anului 2014, comparativ cu trimestrul 4 al anului 2013. Reducerea profitului se datora scăderii cu 60% a preţului petrolului pe pieţele internaţionale.

În ceea ce priveşte România, reamintim că şi aici fracturarea hidraulică s-a izbit de o împotrivire. În timp ce Guvernul Ponta a sprijinit puternic Chevronul, la Pungeşti oamenii au ieşit în drum, făcând un lanţ uman din corpurile lor pentru a opri înaintarea utilajelor companiei gazifere. Ecologiştii s-au solidarizat, de asemenea. Finalmente, pe acelaşi fundal al scăderi dramatice a preţului barilului, Chevron şi-a oprit, spre sfârşitul lui februarie 2015, activităţile şi la Pungeşti.