Şeful departamentului antiterorism al UE vrea să poată citi în linişte mesajele de pe WhatsApp. De ce tema este falsă

Poliţia ar trebui să aibă acces la anumite mesaje criptate end-to-end pentru a combate ameninţările la adresa securităţii europene, a declarat pentru POLITICO coordonatorul UE pentru combaterea terorismului, Bartjan Wegter.

Autorităţile de aplicare a legii şi apărătorii confidenţialităţii datelor dezbat de mult timp dacă datele de pe platforme precum WhatsApp, care criptează - cel puţin aşa susţine - mesajele între expeditori şi destinatari, ar trebui să fie puse la dispoziţie pentru a ajuta anchetele. Autorităţile insistă că trecerea la astfel de servicii le blochează capacitatea de a intercepta comunicaţii esenţiale pentru activitatea lor.

„Ne confruntăm cu o situaţie care devine insuportabilă, în care anchetatorii noştri îşi pierd capacitatea de a efectua investigaţii”, a declarat el în interviu.

Wegter este responsabil de furnizarea de recomandări de politică şi de facilitarea cooperării între capitalele UE. El ia cuvântul la reuniunile ministeriale şi a fost implicat într-un grup de oficiali din domeniul aplicării legii cunoscut sub numele de Going Dark group, care a influenţat strategia de securitate internă a UE. Această strategie a propus noi norme privind păstrarea datelor şi acordarea accesului autorităţilor de aplicare a legii la date.

Autorităţile de aplicare a legii ar trebui să aibă acces la mesaje şi alte informaţii, inclusiv metadate precum locaţia şi ora mesajelor, a spus Wegter. Cu toate acestea, el a afirmat că acest lucru ar trebui să se facă de la caz la caz şi ar trebui să fie „foarte strict reglementat”, la fel ca interceptarea tradiţională a convorbirilor telefonice şi alte tehnici de supraveghere.

Un raport publicat în decembrie anul trecut de Europol, agenţia de poliţie a UE, a identificat exemple de terorişti care îşi organizează şi promovează activităţile pe chat-uri de grup criptate end-to-end, inclusiv ramura media sancţionată a provinciei Khorasan a Statului Islamic, Al Azaim, şi grupul neonazist Sturmjäger Division.

Wegter a avertizat că ameninţarea la adresa Europei „rămâne ridicată”.

Cu toate acestea, propunerile de accesare a datelor s-au confruntat cu reacţii negative semnificative din cauza preocupărilor legate de confidenţialitate şi securitate. O mare parte a dezbaterii se concentrează asupra faptului dacă este posibil din punct de vedere tehnic ca poliţia să citească mesajele criptate fără a slăbi întregul sistem şi a deschide uşa pentru actori rău intenţionaţi, cum ar fi hackerii criminali şi guvernele autoritare.

Grupurile pentru drepturile civile, academicienii şi cercetătorii au scris Comisiei Europene în luna mai, avertizând că planurile sale de securitate internă ar face exact acest lucru.

Intenţia de a sparge mecanismele de criptare care protejează confidenţialitatea datelor şi comunicaţiilor nu este nouă. Pe vremea ultimului mandat Obama, John Brennan, pe atunci director al CIA, presa companiile hi-tech americane să construiască breşe software sau hardware în dispozitivele electronice sau în aplicaţii, care să permită serviciilor de spionaj să pătrundă pe dispozitive.

Oficial, tema a fost închisă, însă nu este clar cum s-a rezolvat disputa între serviciile americane şi public - dată fiind rezistenţa cu care a fost primită iniţiativa - inclusiv din partea constructorilor de dispozitive electronice, care atrăgeau atenţia că un astfel de lucru le-ar face produsele mai puţin competitive pe pieţe deja aflate în competiţie acerbă.

Tema propusă de Wegter este falsă atât timp cât există companii specializate în spargerea criptării şi a dispozitivelor electronice - în special telefoane mobile, dar nu numai. Multe dintre aceste companii sunt asociate cu oameni care au lucrat în servicii de intelligence, şi îşi oferă serviciile inclusiv guvernelor.

Dacă acest lucru nu ar fi fost suficient, merită amintit că marile platforme social media colaborează cu serviciile de intelligence în majoritatea ţărilor.

Wegter a declarat că doreşte ca acestea să fie implicate în procesul de stabilire a legilor şi a tehnologiei care ar oferi poliţiei acces la mesaje. „Cred că cei care concep încuietorile ar trebui să poată concepe şi cheia”, a spus el.

„Putem asigura criptarea şi putem avea un instrument sau o modalitate prin care anchetatorii noştri să poată accesa [datele] în cazuri individuale. Nu cred că este corect să spunem că aveţi o singură cheie şi că asta înseamnă că totul este deschis tuturor”, a spus el.

Wegter a susţinut, de asemenea, că normele UE privind păstrarea datelor ar trebui actualizate pentru a stabili o perioadă minimă de păstrare a datelor de comunicaţii. Cu actualul mozaic de norme, anchetatorii se pot confrunta cu o „loterie” în ceea ce priveşte posibilitatea de a obţine acces, a spus el.

Curtea supremă a UE a anulat legislaţia privind păstrarea datelor în 2014, dar gândirea curţii a evoluat de atunci, a susţinut Wegter.

O consultare publică a UE privind actualizarea normelor privind păstrarea datelor s-a încheiat vineri. Aceasta a strâns aproximativ 5.000 de răspunsuri, multe dintre ele provenind de la respondenţi anonimi care se opun oricărei măsuri care ar spori supravegherea statului.