Armenia şi Azerbaidjan încheie un acord privind conflictul din Nagorno-Karabah

Conflict în Nagorno Karabah
Conflict în Nagorno Karabah (Aris Messinis/AFP via Getty Images)

Armenia şi Azerbaidjan au ajuns la un acord cu efect imediat pentru a pune capăt războiului din Nagorno-Karabah, transmite MoscowTimes.

Prim-ministrul Armeniei, Nikol Paşinian, a fost primul care a făcut anunţul pe Facebook, marţi dimineaţă.

Preşedintele rus Vladimir Putin a confirmat detalii despre acordul intermediat de Moscova, câteva minute mai târziu, într-o declaraţie televizată.

„Am semnat o declaraţie privind încheierea războiului din Karabah împreună cu preşedinţii rus şi azer”, a scris Paşinian.

Acordul a intrat în vigoare la ora locală 01:00, cu câteva minute înaintea anunţurilor şi prevede „încetarea completă a ostilităţilor în Nagorno-Karabah”, a declarat Putin.

Conform înţelegerii, ambele părţi îşi vor menţine poziţiile teritoriale la momentul semnării - ceea ce înseamnă că Azerbaidjanul va păstra zonele câştigate în timpul ultimelor atacuri, iar Armenia va returna alte teritorii ocupate pe care le controlează în mod curent în faze în luna următoare.

Înţelegerea parafează în mod efectiv revenirea sub controlul azer a celor şapte districte care înconjoară regiunea centrală Nagorno-Karabah, pe care Armenia a confiscat-o în timpul conflictului din 1988-94, precum şi oraşul Şuşa, important din punct de vedere cultural, pe care forţele azere l-au ocupat în ultimele zile ale conflictului.

Armenia va păstra controlul asupra majorităţii zonei Nagorno-Karabah, regiune administrată de separatiştii sprijiniţi de armeni şi denumit Artsakh în Armenia, dar situat între graniţele internaţionale ale Azerbaidjanului.

Refugiaţilor azeri şi persoanelor strămutate în războiul din 1988-94, dintre care sute de mii locuiesc în Azerbaidjan, li se va permite să se întoarcă în Nagorno-Karabah, a declarat preşedintele azer Ilham Aliyev.

O forţă rusă de menţinere a păcii, formată din 2.000 de militari, va fi desfăşurată timp de cel puţin cinci ani pentru a proteja coridorul terestru dintre Armenia şi regiunea Nagorno-Karabah. Azerbaidjanul va câştiga, de asemenea, trecerea către enclava Nahicevan, care este detaşată de Azerbaidjan de o fâşie de teren armean, aproape de graniţa cu Turcia şi Iran. Forţele ruse vor garanta drumurile care leagă Azerbaidjanul şi Nahicevan.

Putin a spus că se aşteaptă că acordul „va crea condiţiile pentru o soluţionare pe termen lung”.

Aliyev a sărbătorit victoria într-o adresare televizată marţi dimineaţă. „Paşinian [preşedintele armean, n.r.] nu semnează acordul pentru că vrea, ci pentru că l-am forţat”, a declarat Aliyev, citat de reporterul Cavid Aga.

Acordul de pace survine după ce Azerbaidjanul, sprijinit de Turcia, a capturat oraşul cheie Şuşa, al doilea ca mărime din regiune, după săptămâni de victorii militare ale Baku şi lupte sângeroase care au ucis mii de luptători şi zeci de civili.

Conflictul a generat distrugerea unor sate, bombardate cu rachete, precum şi acuzaţii privitoare la atacuri asupra zonelor rezidenţiale, despre care ONU a avertizat că ar putea reprezenta „crime de război”.

Luni, Azerbaidjanul a doborât accidental un elicopter militar rus, ucigând doi oameni la bord şi rănindu-l serios pe al treilea.

Preşedintele armean este criticat dur pentru pierderile militare suferite, 17 partide de opoziţie armene cerându-i demisia.

Ca urmare a anunţului preşedintelui armean cu privire la condiţiile acordului, la Erevan au izbucnit proteste, manifestanţii luând cu asalt sediul guvernului, conform AFP. Câteva mii de protestatari s-au adunat în faţa clădirii guvernamentale, câteva sute dintre ei intrând înăuntru, jefuind birouri şi spărgând geamurile.

Nikol Paşinian a afirmat că semnarea acordului a fost „incredibil de dureroasă pentru mine şi oamenii noştri”, dar a luat „decizia ca urmare a unei analize profunde a situaţiei militare”.

Trei acorduri de încetare a focului anterioare au fost încălcate la câteva minute de la semnare.

Aliyev a cerut în repetate rânduri retragerea Armeniei din şapte districte din jurul Nagorno-Karabah, care erau ocupate de forţele armene, spunând că ar fi o condiţie prealabilă pentru pace şi negocieri privind viitorul statut al regiunii separatiste, recunoscută la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului, dar aflată de facto sub controlul Armeniei.

Cele două foste republici sovietice Armenia şi Azerbaidjanul, una creştină şi cealaltă musulmană, emit pretenţii asupra zonei de peste treizeci de ani. Războiul a izbucnit pentru prima oară în regiune la sfârşitul anilor 1980 şi începutul anilor 1990, când căderea Uniunii Sovietice a pus Nagorno-Karabah într-o poziţie precară - găzduieşte o populaţie majoritar armeană, dar are şi o minoritate azeră notabilă şi se află în cadrul frontierelor azere.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe