Transparency International Moldova: Ţară capturată – pornim cazuri de rezonanţă şi facem justiţie televizată

În virtutea acţiunilor organelor de drept din ultima perioadă de timp, directorul executiv al organizaţiei Transparency Internaţional Moldova, Lilia Carasciuc, susţine că nu ar fi convinsă că a început o campanie adevărată de combatere a corupţiei la nivel naţional.

Dacă nu aş fi de aici din Moldova, dar aş veni în calitate de expert din afară pentru o zi şi aş dori să aflu ceva, mi-ar părea convingătoare faptele că în ultimul an a fost condamnat Vlad Filat, dosarul lui Ilan Sor a fost trimis în instanţa de judecată, a fost arestat Veaceslav Platon şi mai recent au fost arestaţi 15 judecători şi 3 executori judecătoreşti. „Pornim cazuri de rezonanţă, dar facem mai mult o justiţie televizată. Nimic nu m-a convins că este o luptă adevărată cu corupţia”.

Se adoptă Legi se creează structuri de luptă cu corupţia, dar lucrurile, totuşi, se înrăutăţesc. „Este vorba că noi ne-am lovit de un fenomen mult mai complicat, de un fenomen care se numeşte capturarea instituţiilor statului, ceea ce este o formă a corupţiei mult mai dezvoltată, structurată şi mult mai sofisticată, fiindcă persistă abuzul puterii în folosul unei persoane sau a unui grup de persoane”, a menţionat Lilia Carasciuc în cadrul emisiunii Interpol de la TV7.

În cazul judecătorilor arestaţi, dacă aceasta se întâmpla cu doi ani în urmă ne bucuram că, iată s-a pornit lupta cu corupţia. Faptul că unii dintre aceşti judecători au fost promovaţi, înseamnă un interes foarte clar din partea Consiliului Superior al Magistraturii, care de fiecare dată la promovarea persoanelor cu probleme de integritate motivau că nu au suficient acces la informaţia secretă deţinută de către preşedintele statului, Serviciul de Informaţii şi Securitate şi nu au temei formal de a le respinge candidaturile.

„Dar ce s-a întâmplat cu ex-prim-ministrul Filat? Da, el a fost arestat, a fost condamnat, dar nicio şedinţă nu a fost publică. Da, este foarte probabil că este şi el parte a schemelor, dar lui i s-a închis gura şi nu i s-a dat nicio posibilitate să facă o replică pentru societatea civilă şi atunci ce putem să credem? Nu i s-a permis să vorbească deoarece se tem să nu iasă la suprafaţă toată schema şi beneficiarii ei principali. Mulţi din societate care l-au condamnat pe Filat, acum au dubii.”

S-a spus că este vorba despre frauda din sistemul bancar dar, când s-a dat citire sentinţei lui Filat am înţeles că decizia a fost pronunţată pe cazul mitei de 250 milioane de dolari şi i s-a confiscat extins proprietatea. Unele proprietăţi Filat le avea mult înaintea furtului din sistemul bancar.

„Pentru un caz de mită, de ce trebuia atâta conspiraţie? Acestea sunt doar nişte reglări de conturi în încercarea de a înlătura concurenţii politici, competitorii economici, complicii la careva crime, martorii şi câte odată şi executorii unor crime care puteau fi ordonate de către acei care deţin puterea.”

Experta a mai declarat că, asupra primarului de Orhei, Ilan Şor, se exercită presiune, doar pentru ca acesta să facă tot felul de depoziţii ca să îşi câştige în acest fel libertatea.

„La fel, Ilan Şor, pe de o parte, când a fost deconspirat raportul Kroll s-au iscat multe întrebări, de ce numai Şor se regăsea pe fiecare pagină de parcă ar fi unicul figurant pe acest caz. Apoi, ba îl pun în arest la CNA, ba în arest la domiciliu. Senzaţia societăţii civile este că asupra lui se exercită presiune şi el este gata să facă orice depoziţii ca să îşi câştige libertatea. Noi nu vedem ceva foarte principial în privinţa lui dacă comparăm acest caz cu cel al domnului Filat.”

În privinţa dosarului Platon iarăşi vedem atitudini diferite, el cere ca şedinţele de judecată să fie deschise, dar nu sunt. Pentru noi, principalul este să iasă la suprafaţă schemele şi beneficiarii principali. Se face totul în taină şi totul închis.

Capturarea instituţiilor statului este deja un fenomen foarte sistemic unde cantitatea trece în calitate, unde o persoană sau un grup începe a controla toate instituţiile statului, toate puterile statului şi ca rezultat el începe a concreşte cu grupurile criminale, a face formaţiuni paramilitare ale sale, el poate cumpăra un legislativ şi a întoarce persoanele care sunt alese de oameni cu poziţii politice foarte diferite, a le şantaja şi a le pune să voteze ca nişte marionete pentru interesele acelui grup.

„Şi această „capturare a instituţiilor statului” va aresta pe cine va dori şi va numi aceasta combaterea corupţiei, combaterea crimei organizate, combaterea spălării banilor, dar scopul principal al lor va fi pedepsirea acelor nesupuşi, înlăturarea martorilor, complicilor, curăţirea imaginii proprii creând o autoritate-superputere şi o dictatură în ţară. Ne apropiem de o dictatură”, a concluzionat Carasciuc.

Notabil este faptul că şi Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), care monitorizează de mai mulţi ani activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, a calificat examinarea cu uşile închise a cauzei Filat ca fiind un precedent periculos pentru justiţia moldovenească.

În acelaşi context, CRJM a notat că ridică semne de întrebare şi hotărârile instanţelor de plasare în arest la domiciliu a lui Ilan Şor, unul din învinuiţii principali în furtul miliardului şi lipsa contestaţiilor din partea Procuraturii Anticorupţie (sau, cel puţin, lipsa informaţiilor publice cu privire la acest subiect), în special având în vedere hotărârile instanţelor în cauza Filat, care pare a fi doar tangenţial legată de furtul miliardului.