Premierul Poloniei: Autorii sabotajelor feroviare recente ar fi doi ucraineni care lucrau pentru Serviciile ruseşti

Autorităţile poloneze au identificat doi bărbaţi ucraineni, despre care se presupune că lucrau pentru serviciile de informaţii ruseşti, ca principalii suspecţi în două cazuri de sabotaj feroviar, a declarat premierul Poloniei, Donald Tusk, potrivit The Guardian.

Cei doi sunt acuzaţi că au plasat un dispozitiv exploziv de tip militar şi au ataşat o clemă de oţel pe şinele de cale ferată în două incidente petrecute pe o rută feroviară strategică folosită pentru livrările de ajutor către Ucraina.

Explozibilul a detonat sâmbătă noaptea sub un tren de marfă, care a suferit avarii minore la partea inferioară, şi a deteriorat şinele, reprezentând un risc pentru alte trenuri care folosesc aceeaşi rută, a spus Tusk.

Vorbind marţi în parlamentul polonez, Tusk a spus că cele două incidente au fost „fără precedent” şi „poate cele mai grave, când vine vorba de securitatea statului polonez, de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei”.

„Avem de-a face cu un act de sabotaj, a cărui consecinţă ar fi putut fi – şi aici ne-a ajutat şi greşeala făptaşilor – … o catastrofă gravă cu victime. De aceea spun că a fost depăşită o anumită linie”, a spus el.

„În ambele cazuri suntem siguri … că tentativa de a arunca în aer şinele şi încălcarea infrastructurii feroviare au fost intenţionate … şi scopul lor era să provoace o catastrofă feroviară”, a spus el.

Oficialul a declarat că acestea făceau parte dintr-un tipar mai larg de „acte de sabotaj şi acţiuni ale serviciilor ruse în întreaga Europă, nu doar în Polonia, [care] din păcate câştigă avânt”.

Suspecţii, ale căror identităţi sunt cunoscute de autorităţile poloneze, dar nu au fost făcute publice, se crede că au sosit în Polonia din Bielorusia cu puţin timp înainte de atacuri şi s-au întors în Bielorusia la scurt timp după aceea.

Unul dintre cei doi bărbaţi fusese anterior condamnat pentru sabotaj în Ucraina, iar celălalt provenea din regiunea ucraineană Doneţk, ocupată de Rusia, a spus Tusk.

Premierul a declarat că recrutarea de către Rusia a cetăţenilor ucraineni servea la „stârnirea unor sentimente posibil radical anti-ucrainene”, despre care a spus că sunt „în mod special periculoase” în ţări precum Polonia, care găzduiesc comunităţi mari de migranţi şi refugiaţi ucraineni.

Afirmaţia conform căreia suspecţii au fugit în Bielorusia a venit la doar o zi după ce Polonia a redeschis două puncte de trecere a frontierei cu ţara respectivă, care fuseseră închise mai mulţi ani din cauza tensiunilor politice. Polonia a invocat motive economice pentru redeschiderea punctelor de control.

La punctul de trecere Bobrowniki, marţi, câteva zeci de camioane aşteptau pe partea poloneză să intre în Bielorusia.

Polonia a suferit un val de tentative de sabotaj şi atacuri cibernetice în ultimele luni, autorităţile dând de obicei vina pe Rusia. Autorităţile poloneze au reţinut 55 de persoane în legătură cu astfel de infracţiuni, a spus Tusk, 23 fiind arestate pentru acte de sabotaj.

Documente judiciare au arătat că făptaşii sunt adesea recrutaţi pe aplicaţia de mesagerie securizată Telegram de conturi despre care se crede că sunt operate de serviciile ruse de informaţii, care le promit bani pentru incendieri sau alte sarcini.

După ce sute de spioni ruşi care operau sub acoperire diplomatică au fost expulzaţi din Europa după invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, se crede că Rusia a apelat tot mai mult la acest tip de operativ „o singură dată”.

Serviciile ruse folosesc aceeaşi tactică şi în Ucraina, unde adolescenţi au fost recrutaţi ca sinucigaşi fără să ştie, plătiţi să transporte pachete cu explozibili care sunt apoi detonate de la distanţă când curierul se apropie de o secţie de poliţie sau alt loc sensibil.

Totuşi, lanţul de comandă neclar pentru astfel de atacuri şi dificultatea de a stabili cine se află de fapt la capătul conversaţiilor de pe Telegram au făcut adesea dificilă dovedirea fără echivoc a implicării Rusiei.

În cazul atacurilor din această săptămână, autorităţile nu au explicat încă ce dovezi au strâns pentru a susţine afirmaţia că Rusia este responsabilă pentru atac.

Se înţelege că Polonia lucrează la reacţii diplomatice ferme împotriva Bielorusiei şi Rusiei, ministrul de Externe Radosław Sikorski spunând că va cere ca aceste ţări să coopereze cu autorităţile poloneze şi să predea suspecţii.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat acuzaţiile şi a spus că acestea sunt doar un alt exemplu al „rusofobiei” Poloniei.