Clinton: SUA ar trebui sa dea un răspuns militar atacurilor cibernetice din Rusia şi China
alte articole
Hillary Clinton, candidata democrată pentru alegerile prezidenţiale din SUA şi fost secretar de stat american, a declarat că, în cazul în care devine lider al ţării, atacurile cibernetice împotriva intereselor SUA vor fi tratate asemenea atacurilor convenţionale – şi măsurile ar putea include acţiuni militare.
Candidata, care a fost investigată de FBI pentru utilizarea serverului ei privat de email pentru a stoca materiale sensibile, a făcut aceste remarci la American Legion National Conference în Cincinnati, statul american Ohio, în 31 august.
“În calitate de preşedintă mă voi asigura că SUA va trata atacurile cibernetice asemănător cu orice alt atac. Vom fi pregătiţi cu răspunsuri politice, economice şi militare serioase”, a declarat ea participanţilor la conferinţă, majoritatea fiind veterani şi susţinători ai lor.
“Aţi văzut rapoartele. Rusia a hăckuit o mulţime de lucruri, China a hăckuit o mulţime de lucruri. Rusia a hăckuit chiar şi Comitetul Naţional Democrat, poate chiar unele sisteme electorale de stat. Aşadar trebuie să ne îmbunătăţim răspunsul. [Trebuie] să ne asigurăm că suntem bine protejaţi şi capabili să luptăm cu cei care vor să ne facă rău”.
Partidul Democrat a avansat teoria că Rusia ar fi spart sistemul de mailuri al Convenţiei Democrate, după ce organizaţia Wikileaks a postat mailuri care artătau fraudarea procesului electoral din cadrul Partidului Democrat, în devafoarea lui Bernie Sanders. Ca urmare a scandalului preşedintele Convenţiei Debbie Wasserman Schultz a demisionat.
Cu toate acestea, analişti retraşi din domeniul informaţiilor au avansat teoria că atacul cibernetic ar putea fi inclusiv opera unor agenţi NSA nemulţumiţi de scandalurile care învăluie candidatura lui Clinton la prezidenţiale.
În ciuda acuzaţiilor făcute Kremlinului, Bill şi Hillary Clinton sunt suspectaţi că au multe legături atât cu ruşii cât şi cu chinezii.
Hillary Clinton şi scandalurile cu Rusia şi China
Un raport publicat în luna iulie, “From Russia With Money — Hillary Clinton, the Russian Reset and Cronyism”, ridică unele întrebări în privinţa legăturilor financiare dintre Clintoni şi participanţii la efortul eşuat de cinci ani al Departamentului de Stat de a îmbunătăţi sau “reseta” relaţiile dintre SUA şi Rusia în perioada în care Hillary era secretar de stat. Jucătorii cheie dintr-o componentă importantă a resetării – un campus din Moscova, proiectat să fie varianta Silicon Valley a Rusiei, specializat în dezvoltarea de tehnologii IT, biomedicale, spaţiale şi nucleare numit Skolkovo – a vărsat milioane de dolari în Fundaţia Clinton, susţine raportul publicat de jurnalistul Peter Schweizer. Proiectul a fost suspendat după ce oficialii Pentagonului au descoperit că, de fapt, companiile hi-tech americane vindeau Rusiei tehnologii militare sensibile cu ajutorul administraţiei SUA.
În ceea ce priveşte legăturile cu Beijingul, scandalul care îi implică pe Clintoni este chiar mai mare. Campania Clinton-Gore din 1996 aparent a primit mite din partea băncilor chineze şi a regimului comunist din Beijing pentru a îmbunătăţi rezultatele înregistrate în sondaje. Ambasada chineză din Washington, D.C., a ajutat la transferarea de fonduri în Comitetul Naţional Democrat (CND). Mai bizar, secretarul pentru Comerţ, Ron Brown (ucis la scurt timp într-un suspect accident de avion) a vândut Chinei, aparent la ordinele lui Hillary, locuri pentru misiunile comerciale ale departamentului. Scandalul a fost aplanat de apariţia celui legat de Monica Lewinsky, adoptat de presa mainstream care a considerat că obiceiurile sexuale ale preşedintelui american sunt mai importante decât faptul că vânduse tehnică militară secretă în schimbul unor sume importante de bani pentru campania sa prezidenţială.
