Xi Jinping anunţă sfârşitul comunismului în China. Schimbă jurământul cadrelor Partidului cerând loialitate faţă de Constituţie

Noua conducere a Partidului Comunist Chinez a efectuat pe şest una dintre cele mai importante modificări legislative ale deceniului.

Viitorii membri ai guvernului chinez vor trebui să jure pe Constituţie, în loc să-şi exprime loialitatea nemărginită faţă de Partidul Comunist. În cele 70 de cuvinte ale noului jurământ depus de membrii guvernului chinez, Partidul Comunist nu este menţionat.

Valoarea simbolică a schimbării este greu de supraestimat dat fiind că vine din partea lui Xi Jinping, preşedintele chinez care îşi propune să schimbe inclusiv modul în care este ales viitorul preşedinte chinez.

Fără precedent

Pe 1 iulie 2015, Congresul Popular Chinez a adoptat „Hotărârea asupra introducerii jurământului la investirea în funcţie”. Aceasta a intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2016. Conform hotărârii, toţi funcţionarii statului – incluzându-i pe aceia care sunt numiţi de către Congresul Popular prin alegeri sau prin decizie - vor trebui să depună jurământ la investirea în funcţie. În viitor, preşedintele şi premierul Chinei vor jura în mod oficial pe Constituţie.

Senzaţional este faptul că din jurământ lipsesc cu desăvârşire cuvintele „loial faţă de partid”. Tradiţional, orice Partid Comunist din istorie cerea loialitate absolută, asemănătoare cu cea a unui cult, din partea membrilor săi. O parte importantă a ideologiei Partidelor Comuniste este procesul de spălare pe creier - efectuat cu ajutorul şedinţelor de propagandă, în care subiecţii sunt făcuţi să respecte ideea că Partidul este un monolit care nu greşeşte niciodată.

Textul noului jurământ:

“Jur

să fiu loial faţă de Constituţia Republicii Populare Chineze,

să protejez demnitatea Constituţiei,

să îndeplinesc funcţiile şi răspunderile stabilite prin lege,

să fiu loial faţă de patrie şi faţă de popor,

să mă dedic funcţiei mele cu toată inima,

să protejez integritatea,

să accept controlul prin intermediul poporului,

să muncesc cu devotament pentru construirea unei ţări socialiste prospere, democrate, civilizate şi armonioase!”

Să luăm în considerare cuvântul „democrat”. Textul vechiului jurământ se termina cu promisiunea că persoana „va lucra cu devotament pentru misiunea măreaţă a construirii socialismului cu caracter chinezesc”. Această frază, tipică limbajului de lemn folosit de Partidul Comunist, şi de altfel extrem de interpretabilă, a fost scoasă.

Aşa cum constată Li Tianxiao, politolog la Universitatea Columbia: „În mod normal, în toate frazele obişnuite ale unei "dictaturi a proletariatului" trebuie declarată loialitate faţă de Partid şi socialismul cu caracter chinezesc. Prin renunţarea la această exprimare, Xi Jinping transmite un semnal clar. Interesant este şi faptul că această hotărâre a fost adoptată rapid înaintea Congresului Popular Naţional - în ciuda faptului că Preşedintele Congresului Popular, Zhang Dejiang, (membru al Biroului Politic şi om de încredere al lui Jiang Zemin, [exponentul vechii gărzi de lideri comunişti criminali şi corupţi, n.r]) şi-a folosit în trecut deseori poziţia pentru a obstrucţiona deciziile lui Xi Jinping. Iar faptul că această lege a trecut fără probleme arată faptul că Xi Jinping are un instrument prin care poate exercita presiuni asupra acestuia. În caz contrar, Zhang în mod sigur ar fi opus rezistenţă.”

Xi Jinping: sfârşitul comunismului

Recent, Epoch Times a primit informaţii conform cărora actualul preşedinte chinez Xi Jinping a declarat la o întrunire la cel mai înalt nivel, că urmează ”decesul” inevitabil al Partidului, iar conducerea Partidului ar purta răspunderea pentru asta. Ca motiv, printre altele, a fost citat colapsul moral al funcţionarilor de la diferite niveluri ale sistemului, corupţia, decăderea şi abuzul de putere pe care liderii comunişti le-au comis de-a lungul deceniilor.

La preluarea puterii, Xi Jinping, actualul preşedinte chinez a trebuit să facă faţă unui zid de opoziţie format din membrii aşa-numitei bande de la Shanghai - un grup obscur de putere coagulat în sânul Partidului Comunist Chinez, în jurul fostului lider comunist Jiang Zemin.

Reacţia bandei de la Shanghai faţă de abordările noului preşedinte chinez au fost violente, culminând cu organizarea a cel puţin două lovituri de stat împotriva actualului preşedinte. Răspunsul lui Xi Jinping a fost începerea unui val de epurare politică, sub stindardul unei aşa numite campanii anti-corupţie, care a făcut numeroase victime de profil extrem de înalt din ierarhia Partidului Comunist - inclusiv ţarul securităţii chineze, Zhou Yongkang, numărul 1, 2, şi 3 al Biroului 610 - Gestapo-ul Partidului Comunist Chinez - o colecţie de generali aflaţi la conducerea Armatei de Eliberare, şi mulţi alţii.

Toţi aceştia aveau în comun un singur lucru: apartenenţa la banda din Shanghai, grupul de putere cu ajutorul căruia fostul preşedinte chinez Jiang Zemin şi-a pus în practică politicile corupte şi genocidul la adresa mişcării spirituale Falun Gong.