Rusia semnalează că ar putea încerca să blocheze Internetul şi GPS-ul Occidentului

Dmitri Medvedev, vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a lansat un avertisment dur în iunie. Cablurile submarine care permit comunicaţiile globale au devenit o ţintă legitimă pentru Rusia, a declarat el.

Avertismentul lui Medvedev a venit după ce Nord Stream 2, o conductă care transferă gaz din Rusia în Germania, a fost aruncată în aer. Oficialii ruşi au crezut că Occidentul a fost implicat în acest atac, în timp ce rapoarte recente sugerează că Ucraina ar fi putut să fie de fapt în spatele atacului.

"Dacă pornim de la complicitatea dovedită a ţărilor occidentale în aruncarea în aer a Nord Stream, atunci nu mai avem nicio constrângere - nici măcar morală - care să ne împiedice să distrugem comunicaţiile prin cablu de pe fundul oceanului ale duşmanilor noştri", a postat Medvedev pe Telegram, potrivit Business Insider.

Medvedev, un aliat apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, are o lungă istorie de afirmaţii incendiare.

Dar unii analişti spun că aceasta nu a fost doar o altă ameninţare inutilă.

Un avertisment serios

Reţeaua vastă de cabluri submarine de fibră optică ce transferă date între continente este într-adevăr vulnerabilă în faţa puterilor ostile, inclusiv Rusia, a avertizat Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale într-un raport din această lună.

În luna mai, şeful serviciilor de informaţii ale NATO, David Cattler, a avertizat că Rusia ar putea plănui să ţintească aceste cabluri ca represalii pentru sprijinul acordat de Occident Ucrainei pentru a rezista în faţa Rusiei.

Este un scenariu care îi îngrijorează tot mai mult pe planificatorii NATO.

În cazul în care cablurile sunt grav avariate sau dezactivate, o mare parte din serviciile de Internet pe care le considerăm normale şi pe care se bazează economiile noastre, inclusiv apelurile, tranzacţiile financiare şi streaming-ul, ar fi blocate.

Carl-Oskar Bohlin, ministrul suedez al Apărării Civile, a declarat că deteriorarea unui cablu de telecomunicaţii care trece pe sub Marea Baltică în 2023 a fost rezultatul unei "forţe externe sau al unei manipulări", deşi nu a oferit detalii.

Iar în iunie, NATO a intensificat patrulările aeriene în largul coastei Irlandei, pe fondul îngrijorărilor legate de activitatea submarinelor ruseşti, a relatat The Sunday Times.

Ameninţarea la adresa GPS

Analiştii în domeniul securităţii spun că internetul nu este singura reţea pe care Rusia o cercetează pentru a găsi vulnerabilităţi.

În ultimele luni, Rusia a fost acuzată că a interferat cu sistemele de navigaţie GPS, provocând pagube pe rutele companiilor aeriene comerciale. Ca urmare, zborurile de la Helsinki la Tartu, Estonia, au fost întrerupte timp de o lună în aprilie.

Melanie Garson, expert în securitate internaţională la University College din Londra, a declarat că acest lucru face parte din campania Rusiei împotriva Occidentului din "zona gri", care implică acţiuni secrete ce se află sub pragul războiului deschis.

"Rusia a dezvoltat de mult timp această capacitate şi este în prezent o modalitate ieftină şi eficientă de interferenţă răuvoitoare în zona gri", a declarat Garson.

"Pe măsură ce ne bazăm din ce în ce mai mult pe conectivitate şi date spaţiale în toate domeniile, de la agricultură la livrarea alimentelor, perturbarea securităţii naţionale şi economice prin interferenţa cu cablurile submarine şi GPS devine din ce în ce mai eficientă", a adăugat ea.

Kremlinul pune Occidentul "în gardă"

Timp de decenii, lumea a depins de datele transmise prin cabluri submarine care se întind pe mii de kilometri. La începutul secolului al XX-lea, cablurile transportau semnale telegrafice şi, mai târziu, convorbiri telefonice.

Robert Dover, profesor de securitate internaţională la Universitatea Hull din Regatul Unit, a declarat că aceste cabluri au fost considerate mult timp potenţiale ţinte militare, iar atât SUA, cât şi fosta Uniune Sovietică le-au supravegheat în perioada de vârf a Războiului Rece.

Pe măsură ce lumea a devenit tot mai dependentă de internet, cablurile au devenit tot mai vitale. Cablurile se întind acum pe o distanţă de aproximativ 1,2 milioane de km şi sunt responsabile pentru transmiterea a 95% din datele internaţionale.

"Creşterea comunicaţiilor electronice a făcut din cablurile submarine - vitale pentru comunicaţiile internaţionale, internet, finanţe şi aşa mai departe - un punct vulnerabil pentru naţiunile care le folosesc intensiv şi pentru cele care nu au în mod public o poziţie de rezervă evidentă", a mai spus Dover.

În mod similar, semnalele GPS sunt din ce în ce mai vitale pentru industria aeronautică. Acestea sunt utilizate pentru a ghida în siguranţă avioanele către destinaţiile lor şi pentru a le ateriza.

Avioanele au sisteme de navigaţie de rezervă în cazul în care GPS-ul cedează, însă oficialii baltici avertizează că întreruperea semnalelor GPS poate pune în continuare avioanele în pericol.

În timpul războiului cu Ucraina, Rusia şi-a îmbunătăţit capacităţile deja sofisticate de război electronic, permiţându-i să bruieze de la distanţă coordonatele GPS utilizate pentru ghidarea rachetelor şi a dronelor.

Acest lucru a afectat deja GPS-ul aviaţiei comerciale în Europa de Est şi de Nord. Unii analişti cred că Rusia trimite un semnal Occidentului.

"Ţintirea GPS-ului pentru aviaţia civilă este un mijloc de a submina siguranţa publicului occidental, în special în ceea ce priveşte aviaţia, şi arată dependenţa de platformele prin satelit pentru cetăţenii obişnuiţi pentru a naviga", a continuat Dover.

Este nevoie urgentă de un plan de rezervă, afirmă un expert

Foreign Policy a raportat în iunie că NATO a început să ia mai multe măsuri pentru a proteja cablurile submarine, creând un sistem care ar avertiza automat în cazul tentativelor de interferenţă.

Dar Garson a spus că nu este suficient şi că sunt necesare mai multe planuri guvernamentale de rezervă în cazul în care sistemele eşuează complet.

"Ţările trebuie nu numai să ia măsuri de protecţie, ci şi să se asigure că sistemul de comunicaţii este rezistent, de exemplu, cu alternative robuste", a afirmat Melanie Garson.

Ea a mai spus că sateliţii care transmit date GPS nu dispun adesea de măsuri de protecţie împotriva tentativelor de interferenţă, în timp ce sarcina de a proteja cablurile submarine revine adesea companiilor private care le deţin şi le întreţin.

"Este esenţial să vizualizăm aceste perspective strategice viitoare şi să avem un plan clar de rezilienţă care să ţină cont de potenţialul risc sistemic şi să menţină ţările operaţionale în cazul în care infrastructura de comunicaţii cheie este compromisă", a adăugat Garson.

În raportul său din această lună, CSIS a solicitat SUA să sporească cooperarea internaţională pentru a coordona un răspuns la un potenţial atac asupra cablurilor.

CSIS a declarat că actualul cadru juridic şi internaţional pentru sabotarea cablurilor submarine este "complex şi fragmentat, cu diferite regimuri juridice internaţionale care determină responsabilitatea şi pedeapsa".

"Atunci când cablurile sunt sabotate în apele internaţionale, nu există niciun regim de tragere la răspundere a făptaşului", a mai precizat CSIS.