Olaf Scholz insistă că nu va oferi Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune

Cancelarul german Olaf Scholz a reiterat vineri refuzul Berlinului de a trimite rachete cu rază lungă de acţiune Ucrainei, chiar dacă alte puteri occidentale au discutat despre acordarea unei mai mari libertăţi Kievului de a utiliza astfel de arme, transmite AP.

„Germania a luat o decizie clară cu privire la ceea ce vom face şi ceea ce nu vom face. Această decizie nu se va schimba”, a declarat Scholz când a fost întrebat despre acest subiect în cadrul unei conferinţe de presă.

Afirmaţia a fost făcută în contextul vizitei premierului britanic la Washington, unde un subiect major al discuţiilor este acordarea Ucrainei permisiunea de a lovi ţinte adânc în interiorul Rusiei cu arme occidentale.

Vizita prim-ministrului Keir Starmer la preşedintele Joe Biden vine în contextul în care Kievul face tot mai multe presiuni pentru a obţine permisiunea de a utiliza aceste arme şi pentru a obţine ajutorul occidental în doborârea rachetelor şi dronelor ruseşti.

Însă preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat că a da undă verde Ucrainei să folosească arme cu rază lungă de acţiune ar însemna că NATO este „în război” cu Moscova.

Statele Unite şi Marea Britanie au furnizat Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune ATACMS şi, respectiv, Storm Shadow.

Cu toate acestea, Germania a refuzat în mod repetat să trimită Kievului rachetele sale cu rază lungă de acţiune Taurus, de teama escaladării conflictului.

Întrebat mai devreme vineri despre discuţiile de la Washington, purtătorul de cuvânt al lui Scholz, Steffen Hebestreit, a declarat că „armele despre care discută acum SUA şi Marea Britanie” au o rază de acţiune mai mare decât orice ar fi furnizat Germania.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că ceea ce convin Statele Unite şi Marea Britanie „rămâne treaba lor” şi a adăugat că permiterea Ucrainei să lovească ţinte din Rusia ar fi „în deplină conformitate cu dreptul internaţional”.

Germania a fost al doilea cel mai mare contributor la ajutorul militar acordat Ucrainei, după Statele Unite, dar intenţionează să îşi reducă la jumătate bugetul pentru acest ajutor anul viitor.

Scholz s-a confruntat cu presiuni interne cu privire la această chestiune, partidele care se opun sprijinului Berlinului pentru Kiev obţinând câştiguri importante la alegerile regionale cheie de la începutul lunii septembrie.

Cu toate acestea, guvernul a insistat că este „pe deplin angajat” să sprijine Ucraina „atâta timp cât este necesar”.