Rusia recucereşte o parte a regiunii Kursk

Blindate ale armatei ucrainene în Sumy, la granţa cu Rusia, 15 august 2024 (Kostiantyn Liberov/Libkos/Getty Images)
Redacţia
13.09.2024

Rusia a susţinut joi că a recucerit o bucată de teritoriu în regiunea sa vestică Kursk, unde preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că trupele Moscovei pregătesc o contraofensivă, potrivit AP.

Kievul a lansat o incursiune şocantă în regiunea de frontieră Kursk a Rusiei pe 6 august, avansând kilometri întregi pe teritoriul rus şi cucerind zeci de aşezări.

Atacul - cel mai mare efectuat de o armată străină pe teritoriul Rusiei de la al Doilea Război Mondial - a luat Moscova prin surprindere, în timp ce invazia să se află în al treilea an.

Rusia a insistat încă de la început ca va expulza trupele ucrainene din regiune.

Dar până acum părea să fie pe picior de plecare, organizând un răspuns umanitar şi evacuând aproximativ 150.000 de persoane.

„Unităţi ale grupului de trupe „Nord” au eliberat 10 aşezări în decurs de două zile”, a afirmat Ministerul rus al Apărării într-o declaraţie postată pe canalul său Telegram.

Vorbind în cadrul unei conferinţe de presă la Kiev, Zelenski a declarat că „ruşii au lansat acţiuni contraofensive”.

El nu a oferit detalii cu privire la amploarea operaţiunilor ruseşti, dar a declarat că incursiunea se desfăşoară în continuare „în conformitate cu planul nostru ucrainean”.

Comandantul-şef al Ucrainei, Oleksandr Sirski, a declarat la sfârşitul lunii august că Kievul a cucerit 100 de aşezări şi aproape 1.300 de kilometri pătraţi din teritoriul rusesc.

Kievul spune că nu doreşte să anexeze părţi ale Rusiei - aşa cum a făcut Moscova în estul Ucrainei - dar speră că ar putea forţa inamicul să îşi retragă trupele şi ar putea fi un instrument de negociere puternic în orice negocieri.

Contraatacul rusesc are loc în timp ce secretarul de stat american Antony Blinken a promis că Washingtonul va revizui rapid cererea de lungă durată a Kievului de a-i acorda mai multă libertate de a folosi arme furnizate de Occident pentru a lovi ţinte din interiorul Rusiei.

Washingtonul permite în prezent Ucrainei să lovească ţinte ruseşti doar în părţile ocupate ale Ucrainei şi unele în regiunile de frontieră ruseşti direct legate de operaţiunile de luptă ale Moscovei.

Kievul doreşte mai multă flexibilitate pentru a lovi aerodromurile ruseşti şi alte obiective militare aflate mai departe de liniile frontului, despre care spune că sunt cruciale pentru invazia Moscovei.

„Întârzierea acestui proces duce la mutarea de către Rusia a acestor obiective militare mai adânc în Rusia”, a declarat joi Zelenski.

Preşedintele Joe Biden - care a ezitat să ia măsuri care riscă să declanşeze un conflict direct între Rusia şi Statele Unite, care deţin arme nucleare - va analiza vineri cererile ucrainene în cadrul unei întâlniri la Casa Albă cu premierul britanic Keir Starmer.

Kremlinul a declarat miercuri că va răspunde „în mod corespunzător” dacă restricţiile vor fi ridicate.

Vorbind în Polonia după o vizită la Kiev, Blinken urma, de asemenea, să discute un apel al ministrului ucrainean de externe Andri Sibiga către ţările vecine pentru a ajuta la doborârea rachetelor deasupra regiunii sale vestice.

Rusia şi-a intensificat atacurile aeriene asupra Ucrainei în ultimele săptămâni, pe fondul ofensivei de la Kursk, vizând inclusiv infrastructura energetică a ţării, înainte de ceea ce se anunţă a fi o nouă iarnă grea pentru Ucraina.

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii şi Zelenski au declarat joi că trei lucrători umanitari au fost ucişi de bombardamente în estul Ucrainei.

Zelenski a declarat că vehiculele CICR au fost lovite în regiunea Doneţk, numind-o „o altă crimă de război rusă”.

„Condamn în termenii cei mai fermi atacurile asupra personalului Crucii Roşii. Este de neconceput ca un bombardament să lovească un loc de distribuţie a ajutoarelor”, a declarat preşedintele CICR, Mirjana Spoljaric, adăugând că «inimile noastre sunt frânte astăzi, în timp ce plângem pierderea colegilor noştri şi îngrijim răniţii».

Toţi cei trei erau cetăţeni ucraineni, a declarat Dmitro Lubinets, ombudsmanul pentru drepturile omului al ţării.

Forţele Moscovei sporesc, de asemenea, presiunea pe câmpul de luptă din estul regiunii Doneţk, unde au loc cele mai intense lupte.

Guvernatorul Doneţkului, Vadim Filashkin, a acuzat miercuri Rusia de întreruperea livrărilor de gaze către oraş, unde încă locuiesc aproximativ 28 000 de persoane, în ciuda apelurilor de evacuare.

Zelenski a mai spus că o navă de marfă cu destinaţia Egipt, care transporta grâu, a fost lovită de o rachetă rusească în Marea Neagră, la scurt timp după ce a părăsit apele ucrainene.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor