Rusia se reînarmează pentru o Nouă Eră

În ultimii doi ani, Rusia şi-a consolidat armata şi s-a afirmat pe scena globală cu o forţă nemaivăzută de la Războiul Rece, alimentând tensiunile cu Occidentul.
Preşedintele rus Vladimir Putin.
Preşedintele rus Vladimir Putin. (Captură Foto)

Rusia construieşte şi extinde baze îm Arctica

Rusia investeşte din nou în bazele sale din regiunea arctică: construieşte baze noi, extinde baze vechi şi instalează personal pentru a le opera.

Analiştii susţin că eforturile Rusiei în zona arctică sunt alimentate parţial de schimbarea climatului, în condiţiile în care ţara urmăreşte să exploateze rutele comerciale maritime şi resursele de gaz natural şi petrol care au devenit mai accesibile prin procesul de topire a gheţii.

Bugetul militar a crescut constant

Rusia a crescut în mod constant bugetul militar, înregistrând un salt de aproximativ 11 miliarde de dolari din 2014 în 2015. Conform Moscovei, armata rusă încearcă să recupereze anii în care nu s-au făcut investiţii, respectiv după prăbuşirea Uniunii Sovietice.

Dar sancţiunile impuse de Occident împotriva Rusiei datorită implicării sale în conflictul ucrainean, scăderea preţurilor la petrol şi alte probleme financiare au slăbit economia rusă, iar analiştii se aşteaptă la o încetinire a cheltuielilor militare, conform New York Times.

Exerciţii militare la scara mare

Rusia a programat mobilizări de peste 100.000 de soldaţi, precum şi exerciţii neanunţate în timpul cărora au fost implicaţi mii de soldaţi aproape fără niciun anunţ prealabil.

Aceste acţiun servesc ca pregătire pentru trupele ruseşti şi dovedesc lumii puterea militară a Kremlinului. Deseori, exerciţiile implică unităţi care controlează arsenalul nuclear rusesc, atrăgând atenţia asupra capabilităţilor nucleare ale ţării. NATO a răspuns prin extinderea propriilor sale exerciţii militare şi amplificarea prezenţei în estul Europei şi în zona Baltică.

“Imaginea pe care o transmit sursele oficiale ruseşti este aceea că ei [ruşii] se pregătesc pentru un război interstatal la scara mare”, a susţinut Johan Norberg de la Agenţia suedeză pentru Cercetare şi Apărare. “[Aceste eforturi militare] nu au ca obiectiv menţinerea păcii sau respingerea unei rebeliuni”.

Încălcări ale spaţiilor aeriene străine

Rusia a pătruns în repetate rânduri în spaţiul aerian al altor ţări, inclusiv al SUA. De la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în martie 2014, numărul acestor incidente aeriene a crescut şi acestea au devenit mai serioase.

În noiembrie 2015, Turcia a doborât un avion de luptă rusesc, susţinând că acesta a pătruns în spaţiul său aerian. Unul dintre cei doi piloţi a fost ucis. În urma acestui incident, relaţiile dintre Moscova şi Ankara s-au tensionat foarte mult, ruşii aplicând o serie de sancţiuni împotriva turcilor şi acuzându-i de “trădare”.

Un alt incident periculos a avut loc în martie 2014, când un avion comercial cu 132 de pasageri la bord aproape că a intrat în coliziune cu un avion de recunoaştere rusesc care nu şi-a transmis poziţia.

“Pentru a-şi creşte popularitatea, [preşedintele rus Vladimir] Putin încearcă să provoace SUA şi NATO să ia parte la acţiuni militare şi să creeze aparenţa că ele reprezintă o ameninţare pentru Rusia”, a susţinut Kimberly Marten, profesoară la Colegiul Barnard şi directoare a programului de relaţii ruso-americane în cadrul Institutului Harriman al Universităţii Columbia.

Implicarea trupelor militare ruseşti în conflicte străine

În câteva regiuni din lume, Rusia şi-a exercitat autoritatea militară, a iritat rivalii şi a creat instabilitate cu scopul de a-şi menţine influenţa.

Rolul Rusiei în războiul sirian s-a amplificat în septembrie 2015 când Moscova a lansat o campanie de lovituri aeriene cu scopul de a susţine guvernul preşedintelui sirian Bashar al-Assad. Majoritatea loviturilor aeriene ruseşti au avut loc în teritoriile ocupate de rebelii anti-Assad, şi mai puţin asupra poziţiilor grupului terorist Statul Islamic.

În plus, grupul pentru drepturile omului Amnesty Internaţional a acuzat Rusia că foloseşte bombe cu dispersie şi bombe neghidate care au ucis sute de civili sirieni.

La începutul anului trecut, Rusia a trimis forţe speciale în peninsula Crimeea, după alungarea de la putere a fostului preşedinte ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici. Crimeea a fost alipită Rusiei printr-un referendum considerat de Kiev şi Occident ca fiind ilegal. O lună mai târziu, în aprilie 2014, în estul Ucrainei a izbucnit un conflict între trupele guvernamentale ucrainene şi luptătorii separatişti susţinuţi de Rusia. Un acord de încetare a focului semnat în februarie 2015 a încetinit ritmul luptelor, dar acestea continuă.

În plus, Rusia a câştigat un război cu Georgia în 2008, alungând forţele georgiene din regiunea separatistă Osetia de Sud. Kremlinul şi-a justificat agresiunea susţinând că protejează interesele etnicilor ruşi din acele zone.

Modernizarea echipamentului militar

Rusia cumpără, actualizează şi îşi dezvoltă echipamentul militar, având intenţia de a moderniza 70% din armata sa până în anul 2020.

Analiştii consideră că Rusia încearcă să se ridice din punct de vedere tehnologic şi să ajungă la nivelul la care se află Occidentul.