Retrospectivă Epoch Times 2012: Inaugurările şi promisiunile lui Sorin Oprescu

S-ar putea spune că realizările lui Sorin Oprescu, de când este la conducerea Primăriei Capitalei nu sunt chiar atât de numeroase, având în vedere că cele mai mari proiecte de investiţii din Bucureşti au fost început în timpul mandatelor lui Adriean Videanu sau Traian Băsescu, cum ar fi construirea Arenei Naţionale sau a Pasajului Basarab.

Deşi Sorin Oprescu a tăiat destul de multe panglici la inaugurarea câtorva proiecte, primarul general, aflat la al doilea mandat, nu se poate lăuda cu prea multe proiecte proprii. În schimb numărul promisiunilor a fost destul de mare.

În mesajul său de dinaintea alegerile locale din 10 iunie, Oprescu transmitea bucureştenilor că vine în faţa lor cu realizări, nu cu scuze, cu ceea ce a făcut şi cu promisiuni, cu performanţe şi nu cu scandal.

"Am început proiecte noi: renovarea şi modernizarea spitalelor, fluidizarea traficului prin reabilitarea străzilor şi construirea de pasaje şi parcări, reabilitarea şi modernizarea şcolilor, extinderea şi reabilitarea reţelei de canalizare, repararea teatrelor şi cinstirea marilor noştri artişti (...) Drumul nu a fost uşor. Dar am promis că voi dezvolta şi voi moderniza oraşul şi mă ţin de cuvânt!", preciza atunci primarul general.
Priorităţile în cel de al doilea mandat de primar al Capitalei anunţate în luna iulie de Sorin Oprescu sunt autostrada suspendată şi câinii maidanezi.

Rezultatele pentru problema animalelor fără stăpân se vor vedea până la începutul lunii septembrie, le-a promis Oprescu bucureştenilor. Edilul-şef declara atunci că speră să intre în normalitatea aşteptată de patru ani.

Totuşi, promisiunile lui Oprescu, despre care fostul premier social-democrat Adrian Năstase spunea, la mijlocul lunii mai când încă era în libertate, că “este un stejar, nu se pleacă la orice adiere sau atac anemic”, un primar care “schimbă Bucureştiul la faţă”, s-au ţinut lanţ în campania electorală.

Promisiunile lui Oprescu

1. Reabilitarea şi restaurarea Arcului de Triumf

Sorin Oprescu a luat devreme startul campaniei electorale, mai precis încă de la începutul lunii februarie, când promitea bucureştenilor că Arcul de Triumf din Capitală va fi reabilitat în urma unei investiţii de 31 de milioane de lei, dintre care 22 de milioane de lei vor fi fonduri nerambursabile, informează edilii Municipiului Bucureşti.

Contractul de finanţare prin Programul Operaţional Regional (POR) pentru reabilitarea Arcului de Triumf, a fost semnat pe 8 februarie de primarul general şi Elena Udrea, ministru al Turismului la vremea aceea. Potrivit edililor Capitalei, proiectul de consolidare, restaurare şi conservare a Arcului de Triumf avea ca scop integrarea permanentă a monumentului istoric în circuitul turistic, dar şi valorificarea patrimoniului istoric al Bucureştiului.

Cu toate că Oprescu declara că doreşte ca lucrările “de reabilitare şi restaurare a unui simbol al Bucureştiului” să fie demarate cât mai repede, în realitate nu s-a întâmplat nimic, contractul semnat de cei prăfuindu-se probabil pe un raft din noul sediu al Primăriei din Spaiul Independenţei nr. 291-293 din Sectorul 6, pentru care edilul şef al Capitalei a plătit în ultimii trei ani de zile o chirie de 112 milioane de euro.

Proiectat de arhitectul Petre Antonescu, Arcul de Triumf a fost construit în perioada 1921-1922, în partea de nord a Bucureştiului, la intersecţia Şoselei Kiseleff cu actualele bulevarde Constantin Prezan, Alexandru Averescu şi Alexandru Constantinescu. Monumentul comemorează victoria României în Primul Război Mondial, încununată cu Marea Unire din 1918.

2. Autostrada suspendată, un proiect de 1.34 miliarde de euro

Un alt proiect ambiţios, pe care primarul general la avut în vedere încă de la primul mandat, este cel al autostrăzii suspendate, “copilul lui Sorin Oprescu”, după cum au botezat-o unii, care a primit avizul Comisiei de Urbanism de la Consiliul Judeţean Ilfov şi ulterior, avizul Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), la finele lunii august.

Autostrada suspendată pe care plănuieşte s-o construiască edilul Capitalei Sorin Oprescu ajunge la colosala sumă de 1.34 miliarde euro, adică 101.7 milioane euro/km, potrivit calculelor făcute la mijlocul lunii august de Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul.

Autostrada suspendată, denumită "Închidere Inelul Median de Circulaţie la Zona Nord/Autostrada Urbană - tronson Lacul Morii - Şoseaua Colentina" se va întinde pe o lungime de 13,150 km. Şi organizarea şantierului va ajunge la un preţ de 153 de milioane de euro, ceea ce înseamnă 11.7 milioane de euro/km.

Arhitectul Sorin Gabrea, deţinătorul uneia dintre firmele responsabile cu elaborarea Planului Urbanistic Zonal şi a studiului de fezabilitate al acestui proiect, declara pe data de 19 august, că “lucrările vor începe cel mai probabil în primăvara anului 2013 şi se vor termina în 2017 pentru segmental 2-4. Până în 2020-2025 se va închide tot inelul median”.

Pe de altă parte, însă, Sorin Oprescu susţinea atunci că proiectul va fi realizat într-un an şi jumătate, în parteneriat public-privat, cu chinezii de la Shanghai Group. În acest sens, Oprescu a precizat că s-ar putea introduce şi o taxă pentru şoferii din Bucureşti, o buvinietă, pentru plata proiectului, pe care Primăria Capitalei a anunţat, în noiembrie că o va introduce în cel mult doi ani.

Cu toate acestea, există voci care susţin că introducerea unei buviniete nu este posibilă.

"Nu este autostradă, e stradă. Nu se poate taxa. Dar se analizează deja o nouă soluţie. Introducerea unei taxe de parcare în centrul Capitalei. Se estimează că, în acest mod, se vor obţine venituri de 30-40 milioane euro pe an", preciza în august arhitectul Sorin Gabrea, proprietarul uneia dintre firmele care a realizat proiectul autostrăzii suspendate. Potrivit estimărilor făcute în timpul realizării proiectului inelului median, aproximativ 65-80.000 de maşini vor circula zilnic pe autostrada suspendată.

Tot în luna august a acestui an, fostul candidat la Primăria Capitalei, Nicuşor Dan, susţinea că reabilitarea centurii Bucureştiului, în locul construirii unei autostrăzi suspendate, ar fi mai avantajoasă nu numai din punct de vedere al costurilor, cât şi al fluidizării traficului, prin scoaterea camioanelor din centrul Capitalei.

Întreaga centură ar putea fi modernizată la suma de 300 milioane euro, asta luând în calcul preţul la care va fi reabilitată această ultimă porţiune licitată, în jur de patru milioane euro/km, la care se adaugă şi preţul variatelor lucrări de artă, cum ar fi podurile. Prin urmare, banii ce ar putea fi folosiţi pentru modernizarea şoselei de centură a Capitalei ar fi mai puţin de un sfert din banii pe care Sorin Oprescu vrea să-i dea pe autostrada suspendată.

Centura Bucureştiul are patru benzi şi o întindere de 71 de km, dintre care numai 19 km sunt modernizaţi. Un contract a fost semnat pe data de 20 august, care a stabilit modernizarea porţiunii cuprinse între DN 2 şi A2, cu o lungime de 11 km şi o valoare a investiţiei de 40 milioane euro.

3. Din 2013, Calea Victoriei va deveni semi-pietonală

Un alt proiect iniţiat de Primăria Capitalei, care face parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), vizează Calea Victoriei care va deveni pietonală, din 2013. Astfel, de anul viitor şoferii care circulă pe Calea Victoriei vor pierde o bandă de circulaţie.

"Se reduce o bandă de circulaţie şi se lărgesc trotuarele. Astfel de lucrări vor fi realizate pe segmentul cuprins între Piaţa Victoriei şi intersecţia cu bulevardul Regina Elisabeta, cu excepţia Pieţei Palatului", afirma, pe 5 septembrie, arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu.

La sfârşitul lunii august a acestui an, proiectul a fost aprobat de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

“Autostrada pietonală” de la Piaţa Romană la Rahova este un proiect care face parte tot din PIDU, cât şi cel de mutare a carosabilului de pe Bulevardul Unirii în locul trotuarelor, cu transformarea zonei fântânilor în spaţiu de promenadă.

"Vom apela la fonduri europene. Vrem să începem anul acesta traseul pietonal de la Piaţa Romană în aşteptarea fondurilor europene", declara în luna martie primarul general al Capitalei Sorin Oprescu. De altfel, acesta este cel mai puţin costisitor proiect din PIDU, pentru că presupune doar redimensionarea trotuarelor, lărgirea spaţiilor destinate pietonilor.

Primăria a stabilit deja care va fi traseul pietonal. Astfel, la finalizarea proiectului, bucureştenii şi turiştii vor putea admira oraşul la pas pe traseul Piaţa Romană – strada Mendeleev – Piaţa Revoluţiei – strada Academiei – Centrul vechi – Unirii – Biserica Antim – strada George Georgescu – Calea Rahovei – Piaţa de Flori şi înapoi pe Uranus – Palatul Parlamentului – strada Ion Brezoianu – Calea Victoriei – strada Biserica Amzei – Piaţa Romană.

În planurile pentru acest an a fost inclusă şi modificarea Bulevardului Unirii. "Vrem să începem în august şi lucrările pe Bulevardul Unirii între Bulevardul Libertăţii şi Piaţa Unirii", afirma tot în luna martie Sorin Oprescu.

Astfel, municipalitatea vrea să "mute" Bulevadul Unirii de pe centru pe margine, zona centrală, cu fântânile, unde acum circulă maşinile devenind pietonală, maşinile circulând pe laterale, unde acum sunt trotuare.

Oprescu susţine că proiectul Penetraţia Spaiul Independenţei – Ciurel – A1 va fi finalizat în martie 2013

Deşi Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru Penetraţie Splaiul Independenţei - Ciurel -A1 a fost aprobat la sfârşitul lunii august de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), termenul de finalizare fixat pentru martie 2013 nu va fi respectat, în condiţiile în care lucrările de pe şantierul din Splaiul Independenţei au fost sistate în martie 2010, pentru că proprietarii zonei adiacente au constat autorizaţie de construire.

"Finalizarea lucrărilor poate fi estimată după începerea lucrărilor", precizau în luna august a acestui an reprezentanţii Primăriei Capitalei.
Pe de altă parte, în programul de campanie electorală, Sorin Oprescu îi contrazice pe reprezentanţii Primăriei Capitalei, în care actualul edil-şef spunea că lucrarea va fi finalizată în primul semestru al anului 2014.

Însă şi acest termen este imposibil de respectat, pentru că, potrivit indicatorilor tehnico-economici aprobaţi pentru acest proiect de CGMB în 2006, durata lucrărilor este de 36 de luni. În condiţiile în care proiectul este abia în faza incipientă şi dacă lucrările ar începe, cel mai devreme, luna viitoare investiţia ar fi terminată în vara lui 2015, şi nu în 2014 aşa cum promitea Sorin Oprescu în campania electorală.

O altă cauză pentru care termenul de finalizare a proiectului nu va fi respectat este lipsa fondurilor. Deşi pentru continuarea lucrărilor Sorin Oprescu a cerut, un buget de 28 milioane lei, CGMB a alocat numai 3 milioane lei. Nici în 2012 proiectul nu a avut parte de un buget prea mare, CGMB aprobând în acest an doar 6 milioane de lei, în condiţiile în care pentru finalizarea lucrării (construcţie şi montaj) este nevoie de o sumă totală de 580 milioane lei.

În data de 3 decembrie 2010, actualul primar al Capitalei Sorin Oprescu partipa la la turnarea fundaţiei pilonului central al podului hobanat peste râul Dâmboviţa, un element fundamental al proiectului Penetraţie Splaiul Independenţei - Ciurel -A1.

Mesajul lui Oprescu către extratereştrii

Edilul Capitalei lăsa atunci, la baza pilonului, şi un mesaj pentru “extratereştii”. Mesajul, pus într-un tub de metal a fost aruncat de către Sorin Oprescu în groapa adâncă de 36 de metri săpată de constructori pentru turnarea principalului pilon al podului.

"Lăsăm tubul la bază pentru că generaţiile extraterestre sa îl găsească peste 5.000 de ani şi să îşi aducă aminte", declara Sorin Oprescu în 2010.

Penetraţia Splaiul Independenţei – Autostrada Bucureşti - Piteşti se va întinde pe o lungime de 8,3 kilometri şi va începe la intersecţia Splaiul Independenţei cu Şoseaua Virtuţii, terminându-se la Podul Ciorogârla, pe A1. Trei benzi pe sens va avea noua arteră, mărginită în anumite zone de de străzi colectoare a traficului zonal.

Totodată, vor fi construite pe parcursul lucrării şi trei pasaje supraterane, unul la intersecţia Şoseaua Virtuţii cu Splaiul Independenţei, altul la intersecţia Penetraţia A1 cu Bulevardul Uverturii şi ultimul la intersecţia cu Şoseaua de Centură şi în zona Pasajului CFR de la Ciorogârla. Companiile JV Bogl – Astaldi – Euroconstruct -Tehnologica şi Proiect Bucureşti au fost cele au câştigat contractul pentru realizarea acestei lucrări.

Reamenajarea zonei Universitate şi Romană

1. TNB, Intercontinentat, Universitate şi Facultatea de Arhitectură, incluse în proiect

Pe 17 august, Primăria Capitalei a anunţat că la începutul anului viitor va lansa un concurs pentru reamenajarea zonelor dintre Piaţa Universităţii şi Piaţa Romană, care include reabilitarea trotuarelor, colectarea şi lărgirea lor şi înlocuirea asfaltului cu piatră cubică şi granit, şi a stâlpilor de iluminat, cât şi iluminat artistic pentru zonele pietonale şi mobilier urban modern.

Temele de proiectare vor fi realizate de Primăria Municipiului Bucureşti în acest an, dar concursul va avea loc de abia la în 2013. Proiectul include cinci zone Teatrul Naţional, Intercontinental, Universitate şi Facultatea de Arhitectură inclusiv parcarea subterană de la Edgar Quinet, un proiect aflat pe hârtie de mai bine de doi ani.

"Se va propune reamenajarea pieţei, reabilitarea fântânii din faţa Universităţii de Arhitectură, reconsiderarea rampei parcajului de la Intercontinental, extinderea parcării existente sau construirea unei noi parcări, pentru care există deja un proiect”, a declarat arhitectul-şef al Capitalei Gheorghe Pătraşcu.

2. Parcarea subterană de la Edgar Quinet, proiect aflat pe hârtie de peste 2 ani, inclus în reamenajare zonei Universitate-Romană

În concurs, ar putea fi inclus şi proiectul parcării subterane de la Edgar Quinet, care ar putea fi construită sub fântâna arteziană de la Facultatea de Arhitecturii. Parcarea include 380 de locuri şi va fi pe trei nivele, termenul de execuţiei fiind estimat la o perioadă de 12-18, costul întregului proiect ridicându-se la 13.4 milioane euro.

"Parcarea Edgar Quinet se face în parteneriat public-privat, noi punem terenul, ei pun banii de investiţie, operează parcarea pe un număr de ani, iar noi primim o redevenţă. Deocamdată nu a fost stabilită redevenţa. Cam la toate parcările pe care le vom realiza în parteneriat public-privat tariful mediu se va învârti în jurul a 0,38 de euro pe oră. El va fi diferenţiat în funcţie de zi, dacă e lucrătoare sau e weekend, între zi şi noapte, între abonament şi utilizare ocazională", declara, la începutul anului 2011, Bogdan Hreapcă, directorul general al Direcţiei de Investiţii din cadrul Primăriei Capitalei.

Multe proiecte ale Primăriei Generale pentru dezvoltarea Bucureştiului au fost iniţiate în perioada foştilor primari, precum Adriean Videanu şi Traian Băsescu. Cu toate acestea, actualul edil-şef al Capitalei, Sorin Oprescu a cules roadele acestor proiecte, de exemplu pentru Arena Naţională şi pasajul Basarab, folosindu-le şi în campania electorală, pentru obţinerea celui de-al doilea mandat.

3. Mobilier urban şi instalaţii de iluminat arhitectural şi în zona Teatrului Naţional

În concursul de arhitectură a cărui lansare este estimată la începutul anului viitor intră şi zonele din faţa Teatrului Naţional Bucureşti (TNB) de lângă spitalul Colţea.

"Piaţa Universităţii va fi dotată cu mobilier urban, monumentele şi obiectele de cultură vor fi scoase în evidenţă prin instalaţii de iluminat arhitectural şi vor fi amenajate zone de relaxare. Vom studia şi Parcul Colţea să vedem ce lucrări ar fi necesare", a afirmat Gheorghe Pătraşcu, arhitectul-şef al Capitalei.

Primăria ar vrea să îndepărteze îndepărtarea cadrului de la monumentul “Caragialiana” şi amplasarea unui monument în faţa Facutăţii de Arhitectură.

4. Presiunea societăţii civile îl face pe Oprescu să renunţe la demolarea fântânii de la Universitate

La mijlocul lunii iulie, în presă au apărut informaţii potrivit cărora fântâna arteziană din faţa Universităţii de Arhitectură Bucureşti va fi demolată, iar în locul ei va fi amenajată o nouă fântână“săltătoare”, similară cu cea de pe litoral, respectiv din Mamaia. Nu va exista nicio construcţie, iar apa va ţâşni direct din pământ potrivit unui proiect de amenajare a zonei, iniţiat de Primăria Capitalei.

Proiectul prevedea şi pavarea trotuarelor din faţa Universităţii de Arhitectură şi a Teatrului Naţional cu granit şi piatră cubică, amplasarea unor băncuţe,stâlpi de iluminat, stâlpi de protecţie, suporturi pentru biciclete şi jardiniere. Pentru aceste lucrări municipalitatea intenţiona să plătească aproximativ 1,7 milioane de lei firmei Tehnologica Radion.

În urma presiunilor societăţii civile, reprezentată şi prin grupul de voluntari SOS Fântâna de la Universitate, lucrările care deja fuseseră demarate la jumătatea lunii iulie au fost sistate, ulterior municipalitatea renunţând complet la acest proiect, lucru confirmat la începutul lunii august de Carmen Dincă, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Străzilor din Bucureşti.

"În urma discuţiilor care au avut loc în legătură cu înlocuirea fântânii, s-a constatat că aceasta este un simbol pentru bucureşteni, iar Primăria Capitalei respectă opinia bucureştenilor. Astfel, primarul general al Capitalei a hotărât să păstreze fântâna", a declarat Dincă.

Oricum, demolarea fântânii nu putea avea loc fără un aviz de la Ministerul Culturii, iar acesta nu exista.

5. Trotuare cu piatră cubică şi granit pe Bulevardul Magheru

Pentru că Sorin Oprescu a renunţat la proiectul iniţia demolării fântânii arteziene de la Universitate şi înlocuirii acesteia cu una modernă, “săltătoare”, din cauza protestelor societăţii civile şi lipsei avizului de la Ministerul Culturii, Primăria Capitalei se va ocupa între timp de reabilitarea bulevardului Magheru.

Având în vedere faptul că primăria are aprobare de la Ministerul Culturii pentru a interveni în cinci zone cuprinse în Romană şi Piaţa Universităţii, în perioada imediat următoare se va reamenaja zona pietonală de pe Bulevardul Magheru.

"Vor fi refăcute trotuarele cu piatră cubică şi granit, iar acolo unde se va putea vor fi corectate, lărgite. Va fi asigurat un iluminat artistic, mai potrivit pentru zonele pietonale, iar în etapa a doua vor fi schimbaţi şi stâlpii de iluminat", a explicat Gheorghe Pătraşcu, arhitectul-şef al Capitalei.

Proiectul include şi reparaţii ale sistemului rutier, cât şi amenajarea peisagistică a unor zone de relaxare, precum Piaţa Romană - zona adiacentă Parcului Teatrului Naţional (între str. Batistei şi Bd. Nicolae Bălcescu nr.2), zona adiacentă Parcului Teatrului Naţional (între aleea de acces de pe Bd. Carol I şi Bd. Nicolae Bălcescu nr.2), Bd. Nicolae Bălcescu, între strada Edgar Quinet şi str. I Câmpineanu, breteaua adiacentă b-dului Nicolae Bălcescu (între str. I.D Dobrescu şi str. I. Câmpineanu), breteaua adiacentă b-dului N. Bălcescu (bloc Eva şi vizavi de hotel Ambasador).

Proiectele inaugurate de Sorin Oprescu, dar începute de foştii primari

Multe proiecte ale Primăriei Generale pentru dezvoltarea Bucureştiului au fost iniţiate în perioada foştilor primari, precum Adriean Videanu şi Traian Băsescu. Cu toate acestea, actualul edil-şef al Capitalei, Sorin Oprescu a cules roadele acestor proiecte, de exemplu pentru Arena Naţională şi pasajul Basarab, folosindu-le şi în campania electorală, pentru obţinerea celui de-al doilea mandat.

"Pasajul Basarab, început la nivel de studiu de domnul preşedinte Traian Băsescu, licitat şi realizat într-o proporţie de peste 60%, şi nu de 12-15% cât spune domnul Oprescu, în timpul mandatului meu, cât şi Stadionul Naţional arată exact aşa cum am pus eu degetul pe variantele finale, atât a stadionului, cât şi a Pasajului Basarab. Domnia să nu a făcut nimic altceva decât ceea ce-l obliga Hotărârea CGMB şi legea şi anume să cheltuiască banii publici legal şi cu eficienţă", afirma fostul edil-şef al Capitalei, Adriean Videanu, în luna iunie a acestui an.

1. Gazon de proastă calitate, la inaugurarea Arenei Naţionale

Pe 6 septembrie 2011, stadionul Naţional Arena a fost inaugurat cu ocazia partidei România-Franţa, din preliminariile Campionatului European din 2012. Cu toate acestea, terenul de pe Arena Naţională a stricat sărbătoarea inaugurării stadionului, când, încă din primele minute ale partidei, bucăţi din din suprafaţa de joc s-au desprins.

Astfel, gazonul de pe Naţional Arena a cedat mai devreme decât se aşteptau organizatorii. Bucăţile de gazon desprinse se puteau vedea din înaltul tribunei. Ba mai mult, circulaţia balonului a devenit foarte dificilă. Fotbaliştii au avut probleme încă din minutul 10, smocurile de iarbă îngreunându-le schimburile de pase.

Reprezentanţii Primăriei Capitalei au dat vina pe starea vremii pentru deteriorarea terenului de pe Naţional Arena. Sorin Oprescu declara atunci că „asta e viaţa, acceptabil faţă de ce mă aşteptam să fie, de nu mai ştiam în ce parte s-o iau. Să dau ordin la firul ierbii să crească nu pot nici eu”.

Gazonul de pe Naţional Arena, care a cedat în primele 30 de minute de la începerea partidei a costat nu mai puţin de 70.000 de euro, în timp ce construcţia întregului stadion a presupus o investiţie de 230 de milioane.

Firma care a montat gazonul pe Naţional Arena este patronată de Adrian Oprişan, fratele baronului PSD de Vrancea, Marian Oprişan. El provine din Germania, iar firma a încasat suma de 200.000 de euro.

Şi în acest an, gazonul a creat probleme, la meciul amical dintre Dinamo şi Barcelona care s-a jucat pe 11 august. Adrian Thiess, fostul coordonator de campanie al lui Sorin Oprescu, care a organizat meciul, a adus pe 16 august acuzaţii actualului primar general cu privire la calitatea inferioară a gazonului de pe Naţional Arena, o investiţie de peste un milion de euro.

"E inadmisibil ca Sorin Oprescu să facă un gazon de peste un milion de euro, pe care nu pot juca nici echipele de judeţ. Se spune că primarul a plecat în concediu ca să nu fie prezent la meci, chiar spunea că am adus special Barcelona la Bucureşti ca să-l ofticăm pe el. Se păcăleşte!", a afirmat Adrian Thiess, fostul coordonator al campaniei lui Sorin Oprescu pentru funcţia de primar general al Bucureştiului în 2008.

Adrian Thiess, organizatorul meciul amical Dinamo-Barcelona ce s-a disputat pe Naţional Arena pe 11 august, încheiat cu victoria Barcelonei cu scorul de 2-0, a precizat că din cauza gazonului atât de prost echipa spaniolă nu mai vroia să intre pe teren. Thiess a declarat că este foarte posibil să ajungă în instanţă cu administratorii stadionului Naţional Arena.

2. Pasajul Basarab, inaugurat în 2011, cu mare fast, dar fără aviz de la Inspectoratul de Stat în Construcţii

Edilul-şef al Capitalei, Sorin Oprescu, a inaugurat pe 18 iunie 2011, cu mare fast, Pasajul Basarab, în ciuda faptului că specialiştii Inspectoratului de Stat în Construcţii afirmau că nu au semnat recepţia lucrării. La ceremonie, bucureştenii au putut admira parada la care au participant fanfare, motociclişti pe Harley Davidson şi maşini de epocă, aceştia primind drept suveniruri tricouri, şepci, căni şi umbreluţe, cu inscripţia "Pasajul Basarab".

Întrebat atunci de jurnaliştii prezenţi la inaugurare cum comentează declaraţiile reprezentanţilor de la Inspectoratul de Stat în Construcţii, potrivit cărora Pasajul Barasab nu are toate avizele de siguranţă, primarul Sorin Oprescu le-a transmis “să mă lase în pace”.

Potrivit secretarului general al ISC, Marin Bucur, rezultatele testelor privind rezistenţa pasajului, care au fost efectuate în perioada 30 mai - 2 iunie 2011, nu au ajuns la Inspectorat, iar reprezentanţii ISC nu au fost solicitaţi pentru a participa la recepţia lucrării.

"Este prima dată când o autoritate locală, care efectuează o lucrare de infrastructură rutieră, nu cere avizul Inspectoratului, înaintea de inaugurarea ei. Conform legii, ei sunt obligaţi să ceară aviz. Municipalitatea îşi va asuma întrega răspundere pentru deschiderea pasajului şi pentru eventualele probleme", a explicat Bucur.

Acesta a mai precizat că nici măcar proiectantul nu avea cum să valideze rezultatele testelor într-un timp aşa de scurt. "Mai mult, i-am cerut acestuia să pună la dispoziţie toate datele rezultate în urma testelor efectuate atunci când podul a fost încărcat cu sarcina maximă admisă pentru a vedea cum se comportă construcţia", declara atunci secretarului general al ISC.

Care sunt cele mai noi proiecte inaugurate de Oprescu

Pe data de 15 noiembrie, Sorin Oprescu a participat la deschiderea parcării subterane de la Universitate, prima parcare construită în parteneriat public-privat din România.

Parcarea are o capacitate de 420 de locuri pentru autoturisme şi de 21 de locuri speciale pentru motociclete. Preţul mediu pe oră va fi în jur de 1,7 lei (0,38 euro).

Parcarea de la Universitate este construită pe trei niveluri, are o intrare din strada Academiei, o ieşire lângă Muzeul de Istorie şi încă o intrare "interschimbabilă" în dreptul străzii Toma Caragiu, acolo unde va fi amplasat şi liftul pentru şoferii care parchează.

Primarul Sorin Oprescu spunea în noiembrie 2011 că lucrările au costat 12 milioane de euro, investiţia fiind realizată în parteneriat public-privat.
Primăria Municipiului Bucureşti a creat aproximativ 800 de locuri de parcare de utilitate generală, prin investiţii de infrastructură, dintre care 146 pe Bulevardul Aerogării, aproximativ 450 odată cu realizarea Pasajului Basarab, alte 70 de locuri sub Pasajul Pipera şi 136 la obiectivul de investiţii Doamna Ghica-Chişinău.

Pe data de 3 decembrie, Sorin Oprescu şi premierul Victor Ponta au fost prezenţi la inaugurarea proiectului “Străpungere D-na Ghica - Bd. Chişinău - pasaj suprateran peste calea ferată”, obiectiv cu o lungime totală de mai mai puţin de doi kilometri, şi a cărui construcţie a durat şase ani. Pentru realizarea lucrărilor la numai doi kilometri de drum, municipalitatea a cheltuit, din 2011 şi 2012, suma de 37.500.000 de lei, fără TVA.

Prin acest proiect legăm trei cartiere: Colentina, Petricani şi Pantelimon, iar mai departe Berceni în continuare. Astfel, Inelul Median al Capitalei nu mai este doar la stadiul de proiect, ci este pe jumătate terminat. 35.000 de maşini vor circula pe zi, în ambele sensuri, pe acest pasaj.

Se pare că inaugurarea a fost precoce, făcută de dragul campaniei electorale, pentru că Primăria Capitalei a forţat deschiderea traficului pe pasajul Doamna Ghica - Chişinău înainte de finalizarea completă a semnalizării rutiere. Lucrările din această perioadă au fost realizate de SCT Bucureşti.

Astfel, şoferii, care au început să circule pe acest pasaj încă din prima zi de la inaugurare, s-au trezit pe contrasens, pentru că poliţia rutieră şi Administraţia Străzilor nu apucase să monteze toate indicatoarele rutiere necesare pentru desfăşurarea în condiţii optime şi sigure a traficului.
Pasajul Doamna Ghica-Chişinău va scurta timpul de parcurgere a zonei cu 10-15 minute, pentru şoferi, fiind şi cu 5 kilometri mai scurt.

De exemplu, pe Şoseaua Mihai Bravu, traficul este mai mereu aglomerat, iar pe alte rute ocolitoare este restricţionat de bariera de cale ferată de la Gara Obor, a afirmat Ion Dedu directorul executiv al Direcţiei de Transporturi din cadrul Municipalităţii, care a adăugat faptul că acest proiect face parte din Inelul Median al Capitalei şi că scopul său principal este distribuirea traficului ce va veni de pe autostrada A3 către Sudul şi Estul Capitalei.

În legătură cu transportul public în această zonă, Ion Dedu, a precizat că ''în perioada următoare vor fi introduse linii de autobuz, iar în condiţiile dezvoltării urbanistice a zonei şi a creşterii cererii de călătorie din zonă, va fi realizată şi o linie de tramvai, spaţiul rezervat acesteia fiind prevăzut încă de acum în axul străzii''.

Una dintre hibele pasajului ar fi ca la ieşirea de pe pod, mergând pe lângă Piaţa Delfinului înspre Şoseaua Pantelimon sau Şoseaua Fundeni, circulaţia maşinilor este limitată pe alocuri la o bandă pe sens de maşinile parcate la întâmplare pe carosabil şi pietonii care traversează strada în mod haotic.

Cu privire la această problemă, Sorin Oprescu a declarat că vor fin demarate lucrările la pasajul subteran ce va traversa intersecţia Şoseaua Pantelimon-Doamna Ghica, care va face legătura între Piaţa Delfinului şi Bulevardul Chişinău (fosta Socului). În ceea ce priveşte data la care vor fi începute lucrările, primarul general al Capitalei a precizat că vor fi demarate săptămânile următoare, dacă vremea permite acest lucru.

Legat de intersecţia foarte intens circulată de pe traseul străzii Doamna Ghica cu Şoseaua Colentina, pasajul care va subtraversa această intersecţie va fi construit "când vor fi bani", a afirmat Sorin Oprescu.

Lucrările la Pasajul Doamna Ghica - Chişinău au fost reluate în luna martie, a acestui an, după o pauză de aproape 2 ani şi jumătate în care amenajările iniţiale s-au degradat sau au fost prădate de hoţii de fier vechi. Lucrările începuseră iniţial în 2006, dar firma de construcţii a părăsit şantierul după un an pentru că Primăria a decis rezilierea contractului. Principalele motive invocate au fost calitatea defectuoasă a proiectului, precum şi solicitările venite din partea constructorului privind majorarea valorii iniţiale a contractului cu mai mult de 100 la sută.