Primăria Capitalei a aprobat proiectul Penetraţie Splaiul Independenţei - Ciurel -A1

În cadrul şedinţei de joi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a fost aprobat Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru Penetraţie Splaiul Independenţei - Ciurel - Autostrada Bucureşti - Piteşti, notează b365.ro.

În data de 3 decembrie 2010, actualul primar al Capitalei Sorin Oprescu partipa la la turnarea fundaţiei pilonului central al podului hobanat peste râul Dâmboviţa, un element fundamental al proiectului Penetraţie Splaiul Independenţei - Ciurel -A1. Totodată, edilul Capitalei lăsa atunci, la baza pilonului, şi un mesaj pentru “extratereştii”.Mesajul, pus într-un tub de metal a fost aruncat de către Sorin Oprescu în groapa adâncă de 36 de metri săpată de constructori pentru turnarea principalului pilon al podului.

"Lăsăm tubul la bază pentru că generaţiile extraterestre sa îl găsească peste 5.000 de ani şi să îşi aducă aminte", declara Sorin Oprescu în 2010.

Proiectul a fost sistat în 2011, în urma contestării în instanţă

În luna martie a anului 2010, lucrările de pe şantierul din Splaiul Independenţei au fost sistate pentru că proprietarii zonei adiacente au constat autorizaţie de construire. Astfel, dezvoltatorul imobiliar Sema Parc SA a solicitat anularea autorizaţiei de construire nr. 209/21.06.2010, care prevedea autorizarea, în regim de urgenţă, a lucrărilor de construire, pentru ,,penetrare în Municipiul Bucureşti a autostrăzii Bucureşti Piteşti – Splaiul Independenţei – Lucrări pregătitoare pod hobanat peste Dâmboviţa între Str. Piatra Craiului şi Şos. Virtuţii''.

Motivul depunerii în instanţă a contestaţiei de către Sema Parc S.A., care dezvolta un proiect imobiliar în zona Splaiul Independeţei-Semănătoare încă din 2006, a fost că soluţia de trafic prevăzută pentru supratraversarea râul Dâmboviţa, cu un pod hobanat, în cadrul proiectului de infrastructură dezvoltat de Primăria Capitalei, afectează gradul de funcţionalitate şi profitabilitate acestui proiect imobiliar.

Deşi lucrarea era demarată, municipalitatea nu avea un PUZ aprobat

Cu toate că Primăria Capitalei a câştigat în instanţă procesul cu dezvoltatorul imobiliar Sema Parc S.A., lucrările de construcţie nu au putut fi continuate pentru ca Planul Urbanistic Zonal nu era aprobat. Cu toate că a fost propus de mai multe ori votului CGMB, acesta a fost aprobat de abia anul acesta, pe data de 30 august.

CGMB a lăsat proiectul fără buget

Deşi pentru continuarea lucrărilor Sorin Oprescu a cerut un buget de 28 milioane lei, CGMB a alocat numai 3 milioane lei. Şi dacă s-ar fi alocat banii necesari proiectului, aceştia nu ar fi putut fi investiţi atâta timp cât lucrarea era contestată în instanţă şi nu avea un PUZ aprobat.
Nici în 2012 proiectul nu a avut parte de un buget prea mare, CGMB aprobând în acest an doar 6 milioane de lei, în condiţiile în care pentru finalizarea lucrării (construcţie şi montaj) este nevoie de o sumă totală de 580 milioane lei.

"Proiectul se află în stadiu incipient. Prevederile bugetare pe anul în curs au rolul de a asigura continuarea lucrărilor dacă PUZ-ul va fi aprobat", au precizat reprezentanţii municipalităţii.

ONG-urilor au atacat proiectul

Cu o zi înainte de a fi supus votului în şedinţa de joi a CGMB, liderul Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul Nicuşor Dan lansa public un document care reliefau dezavantajele aprobării şi realizării mai multor proiecte de pe ordinea de zi a Consiliului General.

“Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal – Penetraţie Splaiul Independenţei – Ciurel – Autostrada Bucureşti – Piteşti. Proiectul este extrem de nociv pentru oraş, propunând o şosea expres care să aducă fluxul de autoturisme din autostrada Piteşti – Bucureşti direct în Splaiul Independenţei, zona Semănătoarea, la mai puţin de 2 kilometri de Piaţa Unirii. Proiectul, numit iniţial penetrarea A1 – A2, încurajează traversarea oraşului pe direcţia est – vest prin centrul oraşului, prin Piaţa Unirii. Menţionăm că nu există un studiu de circulaţie pe care proiectul să se bazeze. De asemenea, şoseaua va trece la câţiva zeci de metri de bazinele descoperite de apă potabilă de la Roşu, care asigură alimentarea cu apă a populaţiei Bucureştiului”, releva documentul emis de Nicuşor Dan.

De asemenea, Nicuşor Dan susţinea, în vara anului trecut, că pe lângă faptul că acest proiect nu este fezabil, este şi costisitor.

"Proiectul are câteva dezavantaje serioase: aduce un flux uriaş de maşini din autostrada Piteşti – Bucureşti în centrul oraşului prin Splaiul Independenţei, maşinile care vin din autostrada Piteşti – Bucureşti şi merg în autostrada Bucureşti – Constanţa sunt practic invitate să tranziteze centrul Bucureştiului pe Splaiul Independenţei, are un cost uriaş, întrucât este nevoie de expropieri consistente şi nu rezolvă problema de trafic a locuitorilor din zona Drumul Taberei – Militari. Soluţii mult mai ieftine permit conectarea acestor cartiere cu şoseaua de centură", declara atunci fostul candidat la Primăria Capitalei.

Oprescu promitea, în campania sa electorală, finalizarea proiectului

Termenul de finalizare dat de municipalitate pentru Penetraţie Splaiul Independenţei - Ciurel -A1 a fost martie 2013, dar bineînţeles că de vreme ce proiectul este blocat de mai bine de un an de zile, acesta nu va fi respectat.

"Finalizarea lucrărilor poate fi estimată după începerea lucrărilor", au precizat reprezentanţii Primăriei Capitalei.

Totuşi, în programul său de campanie electorală, actualul edil-şef spunea că lucrarea va fi finalizată în primul semestru al anului 2014. Însă termenul este imposibil însă de respectat, pentru că, potrivit indicatorilor tehnico-economici aprobaţi pentru acest proiect de CGMB în 2006, durata lucrărilor este de 36 de luni. În condiţiile în care proiectul este abia în faza incipientă şi dacă lucrările ar începe, cel mai devreme, luna viitoare investiţia ar fi terminată în vara lui 2015, şi nu în 2014 aşa cum promitea Sorin Oprescu în campania electorală.

8,3 kilometri lungime şi trei pasaje supraterane

Penetraţia Splaiul Independenţei – Autostrada Bucureşti-Piteşti se va întinde pe o lungime de 8,3 kilometri şi va începe la intersecţia Splaiul Independenţei cu Şoseaua Virtuţii, terminându-se la Podul Ciorogârla, pe A1. Trei benzi pe sens va avea noua arteră, mărginită în anumite zone de de străzi colectoare a traficului zonal.

Totodată, vor fi construite pe parcursul lucrării şi trei pasaje supraterane, unul la intersecţia Şoseaua Virtuţii cu Splaiul Independenţei, altul la intersecţia Penetraţia A1 cu Bulevardul Uverturii şi ultimul la intersecţia cu Şoseaua de Centură şi în zona Pasajului CFR de la Ciorogârla. Companiile JV Bogl – Astaldi – Euroconstruct -Tehnologica şi Proiect Bucureşti au fost cele au câştigat contractul pentru realizarea acestei lucrări.