Nu contează războiul, Riviera Franceză încă iubeşte oligarhii ruşi [Politico]

Iahtul miliardarului rus Roman Abramovitch în Villefrance-sur-Mer, riviera franceză, 6 iulie 2013 (Getty Images)
Redacţia
15.09.2024

În anii trecuţi, dacă doreai să descoperi un oligarh rus, te îndreptai spre sud-estul Franţei. Chiar şi acum, când războiul continuă să facă ravagii în Ucraina, nimic nu s-a schimbat cu adevărat, doar că e nevoie să îi cauţi mai atent, potrivit Politico.

„A trecut ceva timp de când nu l-am mai văzut pe Roman Abramovici”, a declarat un angajat de la Le Rocher, un restaurant elegant din Antibes, unde fostul proprietar al Chelsea FC era adesea văzut cu gărzile sale de corp până când autorităţile franceze i-au confiscat conacul în aprilie 2022.

„Dar chiar dacă ar fi văzut aici, nu v-aş spune”, a adăugat râzând angajatul restaurantului, care a refuzat să-şi dea numele.

Pe hârtie, cei mai norocoşi prieteni ai lui Vladimir Putin nu se găsesc nicăieri în Europa. De la invazia rusă la scară largă în Ucraina, UE a adoptat legi care interzic accesul ruşilor de seamă din cercurile de afaceri, îngheţarea activelor financiare, confiscarea vilelor şi a iahturilor.

Dar întrebaţi managerii de hoteluri, restauratorii şi oamenii care închiriază bărci pe străzile cu palmieri de pe Coasta de Azur şi vă vor spune că ruşii continuă să vină. Există aici un sistem bine stabilit pentru ca ruşii bogaţi să îşi menţină stilul de viaţă şi să evite consecinţele războiului, au declarat aceştia pentru Politico. Şi aproximativ 30.000 de vorbitori de limbă rusă trăiesc în Villefranche, Antibes, Cannes, St. Tropez şi Monaco.

Acest lucru se datorează cel puţin în parte dificultăţilor legate de regimul de sancţiuni. Franţa a îngheţat aproximativ 50 de proprietăţi aparţinând unor ruşi care fac obiectul regimului de sancţiuni al UE - iar majoritatea sunt situate pe Riviera Franceză. În aprilie, doi miliardari ruşi - Mihail Fridman şi Piotr Aven - au contestat decizia UE de a-i include pe listele de sancţiuni şi au câştigat, ceea ce reprezintă un pas înainte în revendicarea drepturilor asupra vilei lor din St. Tropez şi, respectiv, asupra conacului din La Turbie. (Dacă un conac a fost confiscat de autorităţi, acest lucru nu îl împiedică pe proprietar să îl întreţină sau să invite oaspeţi să stea acolo. Singurul lucru pe care nu îl poate face este să îl vândă).

În timp ce asociaţiile juridice şi proprietarii au contestat normele în faţa instanţei supreme a UE, autorităţile judiciare locale se luptă să facă faţă normelor în continuă schimbare.

„De cele mai multe ori, este atât de complicat să înţelegem cine se află în spatele acestor companii, trusturi sau fundaţii, încât singura modalitate de a obţine o dovadă finală este să percheziţionăm aceste case în căutarea unor dovezi mai clare”, a declarat un judecător de instrucţie din sudul Franţei, căruia i s-a acordat anonimatul deoarece nu i s-a permis să vorbească public.

Ministerul francez al Finanţelor, însărcinat cu punerea în aplicare a sancţiunilor prin intermediul unui grup de lucru special, a refuzat să comenteze.

Şi, deşi au existat numeroase pachete de sancţiuni, unii politicieni pun la îndoială eficienţa acestora.

„Intrăm într-o eră a industrializării sancţiunilor - iar UE nu a fost construită în acest scop, nu face parte din ADN-ul nostru”, a declarat un funcţionar de rang înalt al Ministerului francez de Finanţe care a lucrat la punerea în aplicare a sancţiunilor, căruia i-a fost acordat anonimatul pentru a vorbi deschis despre natura sensibilă a activităţii sale.

„Normele pe care le construim aici nu sunt suficient de puternice”, a adăugat oficialul.

Este vorba doar despre bani

Coasta de Azur a rămas o destinaţie de top pentru ruşii bogaţi pentru că a primit banii, închizând ochii la sursa de venit, a declarat Eric de Montgolfier, fost procuror de stat din Nisa.

„Această regiune este numai despre banii altora, a fost pământul ţăranilor înainte ca turiştii bogaţi să se stabilească aici. Toată lumea ştie că banii nu au miros, aşa că atât timp cât ruşii au înţelepciunea de a rămâne discreţi, nu au de ce să se teamă de Riviera”, a declarat de Montgolfier. Regiunea a fost otrăvită de corupţie la toate nivelurile, a adăugat el.

Primarul conservator din Antibes, Jean Leonetti, a fost de acord.

„Ştiţi, viaţa în Cap d'Antibes este discretă: Oamenii vin din întreaga lume şi nu fac tam-tam, de cele mai multe ori”, a spus el, adăugând că oraşul are o mână de proprietăţi aparţinând unor ruşi sancţionaţi.

Sunt atât de mulţi ruşi în sudul Franţei încât Moscow Market - un magazin care vinde vodcă, produse ruseşti şi magneţi de frigider cu Vladimir Putin în Antibes - a deschis o altă filială în fermecătorul Cannes.

Importul de produse ruseşti a devenit complicat după 2022, dar unele afaceri prosperă. În timp ce clienţii şi turiştii din clasa de mijloc au plecat după izbucnirea războiului, cei foarte bogaţi au rămas, a declarat Xander, proprietarul unui magazin rusesc de pe Riviera Franceză, care a refuzat să îşi dea numele complet deoarece se temea de reacţia concurenţilor săi. În ciuda scăderii cu 70% a numărului de turişti ruşi începând din 2019, turismul şi industria bunurilor de lux nu au fost afectate de sancţiuni, potrivit autorităţilor locale.

În plus faţă de bunurile obişnuite, Moscow Market oferă servicii care includ „asistenţă calificată în achiziţionarea de proprietăţi” şi „organizarea închirierilor sezoniere şi anuale de apartamente şi vile în Franţa şi Monaco”, o descriere a serviciilor de concierge în limba rusă pe profilul linkedin al directorului său, Alexander Badin. Acesta a refuzat mai multe solicitări pentru un interviu.

O anchetă din 2023 a autorităţilor franceze a constatat că aproape 60% dintre agenţiile imobiliare din regiune nu cooperau cu autorităţile, de exemplu verificând dacă numele clienţilor lor apar pe lista de sancţiuni a UE.

Alexandra, care a cerut să i se atribuie un pseudonim şi care vinde vile exclusiviste în Cap d'Antibes, a confirmat că nu s-au schimbat multe.

„Ar trebui să le cerem [clienţilor] o copie a cărţii lor de identitate, de unde provin banii, cred, dar nu o facem”, a spus ea. Cele mai mari vânzări au avut loc prin transferuri de acţiuni între entităţi cu sediul în paradisuri fiscale secrete, a menţionat ea.

Petrecere ca în 2021

Vecinii nu sunt de ajutor, în special Monaco.

Monaco este una dintre destinaţiile finale pentru schemele de spălare a banilor, potrivit judecătorului, care a adăugat că mulţi ruşi au paşapoarte din ţări precum Regatul Unit, Cipru şi Malta, ceea ce le permite să tranziteze uşor Europa.

„Monaco le face viaţa mai uşoară miliardarilor ruşi: le oferă siguranţă juridică. Ei nu vin aici doar pentru a se plimba pe străzi purtând coliere Chopard: atunci când oamenii cumpără apartamente cu 50.000 de euro pe metru pătrat, acestea sunt sume care reprezintă opţiuni de spălare a banilor şi cu ideea că, odată ce ai investit, nimeni nu ţi-i va lua înapoi”, a declarat judecătorul.

Pentru ruşii care doresc să se distreze sau să îşi securizeze bunurile, micul regat este încă un loc unde poţi petrece ca în 2021.

„Ruşii foarte bogaţi nu au avut niciodată probleme” în Franţa, a declarat Helene Metlov, preşedinte al La Maison de la Russie à Nice, un ONG cultural franco-rus din Nisa.

La scurt timp după Revoluţia bolşevică din 1917, numărul ruşilor de pe Coasta de Azur a crescut, refugiaţii fugind în cartierele din Cannes sau Nisa, care încă au străzi cu nume ruseşti, biserici şi clădiri ortodoxe.

Cu toate acestea, ruşii din clasa de mijloc care trăiesc în zonă de zeci de ani „s-au confruntat cu toate obstacolele imigranţilor obişnuiţi atunci când a venit vorba de reînnoirea permisului lor de şedere”.

Din biroul său din Villefranche-sur-Mer, consulul general al Rusiei, Serghei Galaktionov, spune că această problemă i-a mărit volumul de muncă în ultimii doi ani.

„Rusia a ajutat oamenii săraci de acolo, a plătit pentru căile ferate din regiune şi a investit mult în economie”, a declarat Galaktionov, uneori citind din notele pregătite de şeful său, ambasadorul rus în Franţa Aleksei Meşkov.

În timp ce se plimbă pe străzi, Galaktionov discută cu ofiţerii de poliţie, subliniind legăturile pe care ţara sa le are cu regiunea, inclusiv statuile unor amirali ruşi celebri. Poliţiştii îl întâmpină cu zâmbete largi şi cu un respectuos „Monsieur le consul” în timp ce se plimbă prin Fort du Mont Alban din apropiere.

În acest fort, Galaktionov plănuia să organizeze un cocktail cu ocazia Zilei Naţionale a Rusiei, în iunie, a spus el. (Kevin Thuilliez, şeful departamentului de comunicare din Villefranche-sur-Mer, a declarat că autorităţile locale nu au fost implicate în nicio astfel de petrecere, deoarece organizatorul a găsit un partener privat care să ajute la găzduirea evenimentului).

„În ciuda crizelor politice, ruşii au rămas fideli Franţei şi regiunii.”

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor