Moscova "preocupată de anexarea" Republicii Moldova de către România după referendumul din toamnă

Declarativ, Federaţia Rusă nu se implică în treburile interne ale Republicii Moldova, însă la modul practic, un institut bănuit de legături cu FSB a organizat la 27 iunie, la Moscova, conferinţa ştiinţifico-practică internaţională „În Moldova sau în România: va rămâne Republica Moldova pe harta anului 2025?”, la care au participat oficialii ruşi şi aliaţi ai lor din Moldova, care au asociat votul pro-UE la referendumul din octombrie cu „anexarea” Moldovei de România, notează Europa Liberă.

„Cursul de resubordonare a Republicii Moldova faţă de Uniunea Europeană şi NATO şi anexarea sa de către România, intensificarea represiunii autorităţilor în acest context şi lupta politică internă în vederea realegerii preşedintelui Republicii, deopotrivă cu extinderea blocadei republicii moldoveneşti nistrene, nu pot lăsa Rusia indiferentă”, se arată în comunicatul institutului ţărilor CSI.

Potrivit organizatorilor, la conferinţă au participat „deputaţi ai Dumei de Stat şi senatori ai Consiliului Federaţiei de la Moscova, deputatul Parlamentului de la Chişinău Bogdan Ţîrdea, membru al Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor, oligarhul fugar Ilan Şor şi Episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, aşa-numiţi deputaţi de la Tiraspol, din Găgăuzia, personalităţi publice şi politice din ţările noastre, clerici ai Bisericii Ortodoxe Ruse, experţi ruşi şi străini de marcă”.

Examinând problemele abordate în cadrul conferinţei organizată la Moscova, Kremlinul pare a fi îngrijorat de situaţia Republicii Moldova atât pe termen lung, dar mai ales până în 2025, insinuând că ţara post-sovietică dintre Prut şi Nistru, la care Rusia nu vrea să renunţe, ar putea fi anexată la România după alegerile prezidenţiale şi referendumul din toamnă.

În discursul său din cadrul conferinţei, socialistul Bogdan Ţîrdea a declarat că partidul de guvernământ de la Chişinău ar fi luat calea „lichidării independenţei Republicii Moldova”.

„Toate instituţiile de stat sunt conduse de cetăţeni români”, a declarat Ţîrdea, cu referire la cetăţenia română deţinută de unele persoane aflate la conducerea ţării, retorică venită direct de la Kremlin şi folosită adesea în declaraţiile sale de diplomaţia rusă. De fapt, fiecare al patrulea moldovean deţine cetăţenia României, nefiind obligaţi de nimeni să o redobândească.

„Renunţarea la limba moldovenească în Constituţie, interzicerea presei de opoziţie, anularea statutului limbii ruse, antrenamentele militare constante cu NATO şi România, transferul către România a conductelor de gaze, a băncilor şi intensificarea construcţiei şi modernizării infrastructurii cu participare românească (poduri, drumuri, conducte de apă, conectarea la sistemul energetic românesc) - demonstrează clar că procesul a luat o amploare serioasă. Guvernarea trebuie să depună eforturi pentru apărarea independenţei, suveranităţii şi neutralităţii ţării”, se mai arată în declaraţia lui Bogdan Ţîrdea.

Neutralitatea Republicii Moldova înseamnă, potrivit fostului preşedinte al Curţii Constituţionale (CC) de la Chişinău Alexandru Tănase, crearea de către Federaţia Rusă a unor obstacole de ordin juridic pentru Moldova de a se înarma şi de a face parte din anumite structuri politico-militare. „Asta s-a făcut nu cu scopul de a consolida Republica Moldova, dar cu scopul de a o face cât mai vulnerabilă, o victimă uşoară în cazul în care Rusia ar dori să-şi recupereze teritoriile pierdute în 1991”, a explicat fostul judecător la CC.

Potrivit sursei citate, evenimentul a avut loc la un hotel din centrul Moscovei, deţinut de administraţia preşedintelui Federaţiei Ruse. A fost organizat de Institutul ţărilor CSI, care studiază aşa-numita „vecinătatea apropiată” a Rusiei şi răspândeşte naraţiuni care justifică politica externă agresivă a Kremlinului. Institutul este condus de deputatul Konstantin Zatulin, care are o preocupare deosebită faţă de Republica Moldova.

Potrivit sursei citate, directorul institutului ţărilor CSI, deputatul Zatulin, a dat tonul conferinţei spunând că Rusia e „vrând-nevrând” implicată în „soarta poporului moldovenesc” şi s-a arătat îngrijorat că interesele Rusiei ar fi „în pericol” pentru că Moldova „se distanţează” de Rusia sub „presiunile Occidentului”.

Zatulin a declarat că referendumul şi prezidenţialele moldoveneşti din 20 octombrie reprezintă „momentul adevărului” pentru că în cazul în care referendumul va pica, Moldova „inevitabil” se va mişca spre Uniunea Euroasiatică.

La referendumul constituţional din 20 octombrie, cetăţenii moldoveni vor răspunde la întrebarea: „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” Dacă plebiscitul va fi validat, în preambulul Constituţiei va fi proclamată „ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova”, iar „integrarea în Uniunea Europeană” va deveni „obiectiv strategic al Republicii Moldova”.

Konstantin Zatulin a încercat să asocieze votul „pro” aderare la Uniunea Europeană la referendumul din 20 octombrie cu votul pentru „anexarea” Moldovei de către România, insinuând că pentru acest motiv ar organiza autorităţile moldoveneşti plebiscitul.

Pregătirile pentru „anexare” deja se fac, au declarat într-o voce Zatulin, Episcopul Marchel şi socialistul Ţîrdea, care, la rândul său, i-a îndemnat pe „statalişti” să se unească pentru a „apăra” independenţa Moldovei. Mai mult decât atât, aceştia au dat de înţeles că principalii arhitecţi ai „anexării” ar fi conducerea României împreună cu autorităţile pro-europene de la Chişinău.

În discursul de totalizare, Zatulin a spus că Rusia este îngrijorată pentru că în Moldova s-ar încerca instaurarea „regimului poliţienesc”. Astfel, „la presiunea Occidentului”, autorităţile moldoveneşti ar implementa politici „anti-ruse”.

Deputatul rus şi-a mai manifestat nemulţumirea faţă de faptul că Moldova acordă asistenţă Ucrainei, ţară pe care Rusia încearcă s-o cotropească de mai bine de doi ani deja. Mai mult decât atât, potrivit lui Zatulin, Chişinăul ar „elimina” presa de limba rusă şi ar limita accesul cetăţenilor ruşi în Moldova, scrie Europa Liberă.

De menţionat este faptul că potrivit indicelui libertăţii presei publicat de organizaţia internaţională nonguvernamentală "Reporteri fără Frontiere", în prezent Republica Moldova se clasează pe locul 31 dintr-un total de 180 de ţări. Pe de altă parte, Rusia s-a clasat pe locul 162 în acest rating. Potrivit documentului, Kremlinul continuă cruciada împotriva jurnalismului independent, iar de la invazia din Ucraina peste 1.500 de jurnalişti au fugit din Rusia.

De asemenea, deputatul rus a menţionat că guvernarea de la Chişinău „împinge” Moldova într-un război contra regiunii transnistrene prin „militarizarea” ţării, avertizând totodată ca un „atac asupra Transnistriei e un atac asupra Rusiei”.

De cealaltă parte, toate acuzaţiile de „militarizare” a ţării, cu excepţia statutului de neutralitate, sunt calificate de către autorităţile de la Chişinău, în contextul agresiunii ruse din Ucraina, drept o necesitate de fortificare a capacităţilor de apărare ale R. Moldova.

În contextul celor declarate anterior, Zatulin a îndemnat „opoziţia” din Republica Moldova să se „unească împotriva puterii” reprezentate de preşedinta Maia Sandu şi Partidul Acţiune şi Solidaritate pentru a-i înlătura de la guvernare.

Institutul ţărilor CSI este o organizaţie non-profit creată în 1996, inclusiv de către universitatea Ministerului de Externe rus (MGIMO), Universitatea „Lomonosov” şi mai multe institute din cadrul Academiei de Ştiinţe, care organizează frecvent conferinţe dedicate statelor ex-sovietice.

Directorul institutului, Konstantin Zatulin, deputat din partea Partidului lui Putin „Rusia Unită”, a fost sancţionat după invazia la scara largă a Ucrainei de mai multe state Occidentale, în calitate de „om loial regimului” lui Putin.

Oficial, institutul nu are legături cu serviciile speciale ruseşti. Cu toate acestea, Zatulin şi institutul condus de acesta au intrat în vizorul serviciului extern de inteligenţă al Estoniei. Într-un raport din 2023, institutul a fost menţionat la capitolul dedicat metodelor de mascare a activităţii de spionaj rusesc prin utilizarea diferitor organizaţii, centre de cercetare ş.a., notează Europa Liberă.

Ofiţerii de inteligenţă estonieni au dezvăluit că institutul are de mult timp legături strânse cu FSB, în special cu Departamentul de Informaţii Operative al Direcţiei 5 – structura care spionează în ţările ex-sovietice – agenţi care l-au consiliat pe Zatulin.

Amintim că o săptămână mai devreme, fostul preşedinte al Republicii Moldova, liderul socialiştilor moldoveni, Igor Dodon, a participat, potrivit sursei citate, împreună cu acelaşi Zatulin la o altă conferinţă, organizată în Slovacia de Institutul naţional de cercetare pentru dezvoltarea comunicaţiilor (NIIRK) din Rusia, ticsit cu foşti ofiţeri ai KGB, SVR şi FSB.