Liderii BRICS adoptă Declaraţia de la Kazan. Care sunt punctele cheie
În cadrul summitului BRICS desfăşurat la Kazan, în Rusia, au avut loc discuţii cu privire la consolidarea multilateralismului, combaterea terorismului, promovarea creşterii economice şi abordarea preocupărilor din Sudul global, transmite CNBC TV.
Potrivit sursei citate, la summit au participat liderii a peste 20 de naţiuni, inclusiv liderul chinez Xi Jinping, premierul indian Narendra Modi, preşedintele EAU, şeicul Mohammed bin Zayed Al Nahyan, şi preşedintele iranian Masoud Pezeshkian.
Comunicatul final de 43 de pagini a abordat o serie de subiecte, inclusiv geopolitica, inteligenţa artificială şi conservarea speciilor pe cale de dispariţie.
Sub tema „Consolidarea multilateralismului pentru o dezvoltare şi securitate globală echitabile”, Declaraţia de la Kazan a subliniat importanţa solidarităţii şi a parteneriatelor strategice BRICS. Liderii şi-au asumat angajamentul de a promova pacea, de a asigura o ordine internaţională mai echitabilă şi de a promova dezvoltarea durabilă.
„Noi, liderii ţărilor BRICS, ne-am reunit la Kazan, Federaţia Rusă, în perioada 22-24 octombrie 2024, pentru cel de-al XVI-lea summit BRICS, desfăşurat sub tema: 'Consolidarea multilateralismului pentru o dezvoltare şi o securitate globală echitabile'”, au declarat liderii.
„Ne reafirmăm angajamentul faţă de spiritul BRICS de respect reciproc şi înţelegere, egalitate suverană, solidaritate, democraţie, deschidere, incluziune, colaborare şi consens.
Pe măsură ce ne bazăm pe cei 16 ani de reuniuni la nivel înalt ale BRICS, ne angajăm în continuare să consolidăm cooperarea în cadrul BRICS extins în cadrul celor trei piloni ai cooperării politice şi de securitate, economice şi financiare, culturale şi interpersonale şi să consolidăm parteneriatul nostru strategic în beneficiul popoarelor noastre prin promovarea păcii, a unei ordini internaţionale mai reprezentative şi mai echitabile, a unui sistem multilateral revigorat şi reformat, a dezvoltării durabile şi a creşterii favorabile incluziunii”, au adăugat aceştia.
Principalele puncte ale Declaraţiei de la Kazan
Preocupări geopolitice
Reuniunea la nivel înalt a abordat conflictele internaţionale urgente, declaraţia subliniind necesitatea soluţionării paşnice prin diplomaţie.
Conflictul din Ucraina. Liderii au reafirmat importanţa aderării la principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi au salutat eforturile de mediere: „Luăm act cu apreciere de propunerile relevante de mediere şi de bune oficii, care vizează o soluţionare paşnică a conflictului prin dialog şi diplomaţie”.
Criza din Orientul Mijlociu. Ei şi-au exprimat, de asemenea, profunda îngrijorare cu privire la escaladarea crizei umanitare din Orientul Mijlociu.
„Ne exprimăm îngrijorarea cu privire la situaţia din sudul Libanului. Condamnăm pierderea de vieţi omeneşti în rândul civililor şi pagubele imense aduse infrastructurii civile în urma atacurilor Israelului în zonele rezidenţiale din Liban şi solicităm încetarea imediată a actelor militare”, se spune în documentul menţionat.
Exprimând îngrijorarea cu privire la înrăutăţirea situaţiei din Palestina, declaraţia precizează: „Ne reiterăm profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea situaţiei şi criza umanitară din Teritoriul Palestinian Ocupat, în special escaladarea fără precedent a violenţei în Fâşia Gaza şi Cisiordania.”
Guvernanţă globală şi multilateralism
Rolul G20: Summitul a subliniat importanţa G20 în procesul decizional global - „Recunoaştem importanţa funcţionării continue şi productive a G20, pe baza consensului, cu accent pe rezultate orientate spre rezultate.”
Reforma arhitecturii financiare: Ţările BRICS şi-au reiterat angajamentul de a îmbunătăţi guvernanţa globală prin susţinerea unui sistem multilateral mai agil, mai receptiv şi mai reprezentativ. Aceasta include reforme ale arhitecturii financiare internaţionale şi promovarea creşterii favorabile incluziunii.
„Reiterăm importanţa consolidării în continuare a solidarităţii şi cooperării BRICS pe baza intereselor noastre reciproce şi a priorităţilor noastre-cheie şi a consolidării în continuare a parteneriatului nostru strategic. Subliniem necesitatea de a reforma actuala arhitectură financiară internaţională pentru a face faţă provocărilor financiare globale”, au adăugat liderii.
Inovare financiară: Liderii au încurajat noile practici financiare - „Salutăm accentul pus de Mecanismul de cooperare interbancară (ICM) al BRICS pe facilitarea şi extinderea practicilor financiare inovatoare.”
Fondul Monetar Internaţional: Declaraţia a susţinut menţinerea unui FMI puternic - „Ne reafirmăm angajamentul de a menţine o plasă globală de siguranţă financiară puternică şi eficientă, având în centru un FMI bazat pe cote şi dotat cu resurse adecvate.”
Cooperarea economică şi monedele locale
Plăţile transfrontaliere: Un punct important al reuniunii la nivel înalt a fost acordul de consolidare a comerţului şi a decontărilor financiare în monede locale. Declaraţia a salutat utilizarea monedelor locale în tranzacţiile financiare BRICS şi a sprijinit explorarea unei infrastructuri independente de decontare transfrontalieră.
„Recunoaştem beneficiile pe scară largă ale unor instrumente de plată transfrontaliere mai rapide, cu costuri reduse, mai eficiente, transparente, sigure şi favorabile incluziunii, bazate pe principiul minimizării barierelor comerciale şi al accesului nediscriminatoriu”, se arată în document.
Depozitarul clar al BRICS: Privind în perspectivă, naţiunile BRICS au convenit să exploreze iniţiativele care le-ar putea integra şi mai mult economiile, cum ar fi înfiinţarea unei burse de cereale BRICS şi studierea fezabilităţii unui sistem de plăţi transfrontaliere BRICS şi a unei societăţi de (re)asigurare BRICS.
Bursa de cereale BRICS: A fost salutată înfiinţarea unei burse de cereale bazată pe BRICS - „Salutăm iniţiativa părţii ruse de a stabili o platformă de tranzacţionare a cerealelor (mărfurilor) în cadrul BRICS.”
Parteneriatul BRICS Plus: Având în vedere interesul crescut din partea naţiunilor din Sudul Global, liderii au aprobat crearea unei categorii de ţări partenere BRICS, care să primească noi ţări membre, inclusiv Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite.
Pregătirea pentru pandemii şi conservarea mediului
Iniţiative în domeniul sănătăţii: Summitul a subliniat importanţa consolidării sistemelor de sănătate prin colaborare - „Susţinem iniţiativele centrului de vaccinuri BRICS R&D, dezvoltarea în continuare a sistemului integrat de alertă rapidă BRICS pentru prevenirea riscurilor bolilor infecţioase în masă şi operaţiunile reţelei de cercetare BRICS TB”.
Liderii au recunoscut, de asemenea, ameninţarea rezistenţei antimicrobiene (AMR): „Salutăm rezultatele celei de-a 79-a reuniuni la nivel înalt a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (UNGA) privind RAM... şi luăm act de oportunitatea organizării primei conferinţe BRICS privind RAM în mai 2024.”
Felinele mari: Iniţiativa Indiei de a crea o Alianţă internaţională pentru felinile mari a primit recunoaştere, ţările BRICS angajându-se să colaboreze la conservarea speciilor pe cale de dispariţie. - „Încurajăm ţările BRICS să colaboreze pentru a contribui în continuare la conservarea felinelor mari”, se arată în declaraţie.
Context
Pe măsură ce BRICS continuă să îşi extindă parteneriatele cu Sudul global, blocul urmăreşte să îşi consolideze influenţa în guvernanţa globală şi să ofere o platformă pentru pieţele emergente şi ţările în curs de dezvoltare pentru a lucra împreună.
Liderii şi-au exprimat optimismul cu privire la viitorul cooperării BRICS, subliniind că o colaborare continuă va fi esenţială pentru abordarea provocărilor globale şi pentru promovarea unei ordini mondiale mai juste şi mai echitabile.