Kamala Harris primeşte condamnări bipartizane pentru gestionarea problemei de la frontiera SUA

Într-un uimitor vot bipartizan de joi, Camera Reprezentanţilor a condamnat ferm „Administraţia Biden şi eşecul şefei responsabile privind frontiera, Kamala Harris, de a securiza frontiera Statelor Unite”. Potrivit PJ Media, toţi republicanii au susţinut rezoluţia, şi li s-au alăturat şi şase democraţi: legislatorii Yadira Caraveo (D-Colo.), Henry Cuellar (D-Texas), Donald Davis (D-N.C.), Jared Golden (D-Mâine), Mary Peltola (D-Alaska) şi Marie Gluesenkamp Perez (D-Wash.).

Condamnarea adusă de către aceşti democraţi prezumtivului lor candidat prezidenţial reprezintă o abatere drastică de la unitatea tipică a Partidului Democrat în Congres şi subliniază o nemulţumire crescândă faţă de gestionarea imigraţiei, care a devenit o problemă cheie în cursa prezidenţială din 2024.

Rezoluţia detalia modul în care preşedintele Biden a numit-o pe Harris „Ţar al frontierei” - un titlu informal care desemnează persoana responsabilă cu gestionarea problemelor legate de imigraţie şi securitate la graniţa de sud a Statelor Unite - în martie 2021 pentru a aborda cauzele fundamentale ale imigraţiei ilegale - un aspect pe care mass-media mainstream a încercat să-l ignore.

Rezoluţia explică în continuare cum Harris a întârziat 93 de zile pentru a vizita frontiera de sud şi a ales să viziteze El Paso, Texas, care se află la aproximativ 1300 de kilometri de la cel mai afectat punct de trecere a frontierei.

Textul proiectului de lege îl citează pe fostul şef al Gărzii de frontieră, Raul Ortiz, care a spus: „Nu am avut niciodată o conversaţie cu preşedintele [Biden] sau vicepreşedintele [Harris]. Am fost şeful Gărzii de frontieră, am comandat 21.000 de oameni. Asta este o problemă.”

De asemenea, actualul şef al Gărzii de frontieră, Jason Owens, a raportat că nu a avut nicio comunicare directă cu Harris de la numirea sa în iulie 2023.

De când Biden şi Harris au preluat funcţia, au existat întâlniri cu un număr de peste 9,7 milioane imigranţi ilegali la nivel naţional, dintre care 7,9 milioane la frontiera de sud şi aproximativ 2 milioane de persoane care au evitat garda de frontieră. Rezoluţia notează că, în mai 2024, a existat o creştere de 185% a întâlnirilor cu imigranţi ilegali comparativ cu media lunară sub preşedintele Trump. Aceasta a marcat a 39-a lună consecutivă în care numărul întâlnirilor au fost mai mare decât în orice lună din timpul administraţiei Trump.

Rezoluţia detaliază, de asemenea, problemele legate de criminalitatea imigranţilor cauzate de criza de la frontieră a administraţiei Biden-Harris, inclusiv uciderea unor americani precum Laken Riley, Jocelyn Nungary şi Rachel Morin. De asemenea, menţionează ameninţările la securitatea naţională, subliniind că administraţia Biden a eliberat peşte 50 de imigranţi ilegali cu legături cu ISIS şi peste 350 de indivizi de pe lista de supraveghere a terorismului care au fost opriţi la frontiera de sud.

În plus, agenţii au întâlnit un număr record de 31.077 de cetăţeni chinezi comunişti la frontiera de sud-vest în anul fiscal 2024. Rezoluţia estimează că criza de la frontieră costă SUA aproximativ 150,7 miliarde de dolari anual, ceea ce înseamnă 1.156 de dolari pe contribuabil în fiecare an.

Proiectul de lege a criticat, de asemenea, administraţia Biden pentru închiderea programului de succes al fostului preşedinte Trump „Rămâneţi în Mexic” în august 2022, atribuind criza istorică de la frontieră politicilor de graniţă deschisă ale administraţiei.

Implicaţiile naturii partizane ale acestei rezoluţii sunt enorme. În primul rând, pune la îndoială modul de a conduce a lui Harris într-un moment în care ea încearcă să se definească în faţa naţiunii întregi, după ce a preluat ştafeta de la Biden. Disponibilitatea acestor democraţi de a condamna public candidatul prezumtiv al partidului lor subliniază semnificaţia crizei de la frontieră ca problemă în aceste alegeri şi ca o slăbiciune semnificative a candidaturii lui Harris.