Joe Biden: SUA nu vor sprijini un eventual atac israelian asupra siturilor nucleare iraniene

Preşedintele american Joe Biden a declarat miercuri că nu va sprijini niciun atac israelian asupra siturilor nucleare ale Iranului ca răspuns la atacul cu rachete balistice şi a îndemnat Israelul să acţioneze „proporţional” împotriva duşmanului său regional, transmite Reuters.

Biden a vorbit la o zi după ce Iranul a lansat peste 180 de rachete asupra Israelului, o operaţiune pe care a descris-o anterior drept „ineficientă”. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a jurat că Iranul va plăti pentru atac.

„Vom discuta cu israelienii despre ceea ce vor face, dar noi toţi cei şapte (naţiunile G7) suntem de acord că au dreptul să răspundă, dar ar trebui să răspundă proporţional”, a declarat Biden reporterilor.

Unii analişti au declarat că răspunsul Israelului va fi probabil mai tăios decât atunci când Iranul a lansat rachete şi drone asupra Israelului în aprilie, sugerând că de data aceasta ar putea viza instalaţiile nucleare sau petroliere ale Teheranului. Alţi experţi se aşteptau ca SUA să încerce din nou să modereze răspunsul Israelului, într-un efort de a evita un război regional.

Întrebat dacă ar sprijini Israelul să lovească siturile nucleare iraniene, aşa cum a ameninţat de mult timp, Biden a declarat reporterilor: „Răspunsul este nu”.

Biden a spus că vor fi impuse mai multe sancţiuni Iranului şi că va vorbi în curând cu Netanyahu.

„Evident, Iranul a deviat mult de la curs”, a spus el.

Oficialii israelieni le-au spus omologilor americani că încă finalizează ţintele, momentul şi mijloacele de răspuns la atacul cu rachete al Iranului, potrivit unei persoane din Washington familiarizată cu discuţiile.

Israelul s-ar putea să nu se simtă obligat să riposteze imediat, având în vedere succesul său în contracararea atacului iranian. Dar este puţin probabil ca Israelul să aştepte prea mult, din cauza îngrijorării că o ripostă îşi va pierde eficienţa ca factor de descurajare dacă va fi amânată, a declarat sursa americană.

Spre deosebire de consecinţele atacului iranian din aprilie, SUA nu face presiuni asupra Israelului să se abţină de la represalii, ci doreşte ca Israelul să analizeze mai întâi cu atenţie potenţialele consecinţe, a declarat sursa.

Atacul cu rachete al Iranului a escaladat tensiunile în regiune, unde administraţia Biden a condus luni de zile negocieri intense privind o încetare a focului în războiul de aproape un an dintre Israel şi Hamas din Gaza şi a prezis în mod regulat că o încetare a focului este iminentă.

Biden, aflat în ultimele luni ale mandatului său, se confruntă deja cu critici dure în ţară şi în străinătate pentru sprijinul militar ferm al SUA pentru Israel, la fel ca vicepreşedintele său şi candidatul democraţilor la preşedinţie, Kamala Harris.

"Pe muchie de cuţit"

În cadrul unui eveniment virtual găzduit miercuri de grupul de reflecţie Carnegie Endowment, cu sediul la Washington, secretarul de stat adjunct al SUA, Kurt Campbell, a repetat punctul de vedere al SUA conform căruia mişcarea Teheranului a fost „profund iresponsabilă” şi trebuie să existe un „mesaj de răspuns”.

Dar, cu Orientul Mijlociu pe „muchie de cuţit”, SUA sunt îngrijorate de „o escaladare şi mai amplă” care ar putea pune în pericol atât interesele strategice israeliene, cât şi pe cele americane, a spus el.

„Cred că am încercat să subliniem sprijinul nostru pentru unele dintre acţiunile întreprinse de Israel. Ne temem cu adevărat de o serie de operaţiuni terestre extinse sau substanţiale în Liban”, a adăugat el.

Netanyahu nu a ţinut întotdeauna cont de sfaturile administraţiei Biden în actualul conflict din Orientul Mijlociu.

Armata israeliană este blocată în luptă la graniţa sa de nord cu luptătorii Hezbollah din Liban, susţinuţi de Iran. Miercuri, opt soldaţi israelieni au fost ucişi - cea mai mortală zi pentru armata israeliană pe frontul din Liban în ultimul an de confruntări în zona de frontieră între Israel şi Hezbollah.

Iranul a declarat miercuri că raidul său cu rachete - cel mai mare atac al său împotriva Israelului - s-a încheiat, cu excepţia unor noi provocări.

Israelul consideră de mult timp că programul nuclear al Iranului reprezintă o ameninţare existenţială, deşi Teheranul a insistat că nu urmăreşte obţinerea unei arme nucleare. Instalaţiile nucleare ale Iranului sunt răspândite în mai multe locaţii, unele dintre ele adânc subterane.

Iranul a acceptat restricţii privind activităţile sale nucleare în cadrul unui acord internaţional condus de Statele Unite în 2015. Acest pact s-a destrămat după ce preşedintele de atunci, Donald Trump, a retras SUA din el în 2018.

De atunci, Iranul şi-a extins programul de îmbogăţire a uraniului, reducând aşa-numitul „timp de declanşare” de care ar avea nevoie pentru a produce suficient uraniu de calitate militară pentru o bombă nucleară la câteva săptămâni, faţă de cel puţin un an în cadrul acordului din 2015.