Ikea a folosit prizonieri politici din fosta RDG ca 'sclavi'
Gigantul suedez de mobilă Ikea a folosit prizonieri politici din fosta Republică Democrată Germană (RDG) drept 'sclavi' pentru a confecţiona mobilă, par să indice documente ale poliţiei secrete date publicităţii de o televiziune germană şi preluate de The Daily Telegraph în ediţia de luni.
Ikea a dezvoltat relaţii puternice cu statul comunist în anii 70, deschizând mai multe centre de producţie, dintre care unul a folosit prizonieri politici la realizarea de canapele, susţine compania de televiziune WDR, preluând arhive Stasi.
Fabrica din Waldheim este situată în apropierea unei închisori, iar deţinuţii ar fi fost folosiţi ca forţă de muncă neplătită.
În închisorile din RDG se afla un număr semnificativ de prizonieri politici, aceştia reprezentând, după unele estimări, cel puţin 20% din numărul total al prizonierilor.
Fondatorul Ikea, Ingvar Kamprad, este citat într-un document Stasi spunând că, deşi nu i s-a adus la cunoştinţă în mod oficial acest fapt, dacă acesta s-ar fi întâmplat, 'în opinia Ikea, el ar fi fost în interesul societăţii'.
Un fost deţinut, Hans Otto Klare, care a ajuns la închisoarea Waldheim după ce a încercat sa fugă în Germania de Vest, povesteşte: 'Echipa noastră locuia la ultimul etaj al fabricii, cu geamurile acoperite. Maşinile erau la un etaj inferior şi aveai prea puţin timp de odihnă. Nu ne puteam aşeza pe jos, nu exista protecţie pentru urechi sau mănuşi'. 'Condiţiile erau chiar şi mai primitive decât în restul RDG. Era muncă de sclavi', adaugă el.
Un alt fost deţinut poveşte că a recunoscut unele dintre părţile de mobilă pe care le-a fabricat, atunci când a fost la cumpărături la Ikea după căderea comunismului.
Ulterior, un comunicat dat publicităţii de Ikea susţine că aceasta nu ştie despre existenţa muncii forţate, dar că regretă dacă acest lucru s-a întâmplat.
Kamprad a fondat Ikea în 1943 la vârsta de 17 ani. În 1994, s-a descoperit că el s-a alăturat, pentru o scurtă perioadă de timp, Mişcării Noua Suedie, de orientare pro-fascistă, în 1942.