Blocarea accesului la SWIFT ar fi o "declaraţie de război", avertizează Rusia

Anul trecut, în momentul în care s-a produs incidentul din strâmtoarea Kerci, în care douăzeci de marinari ucraineni au fost capturaţi de Rusia, împreună cu navele ucrainene, trimisul special al Washingtonului în Ucraina la acea vreme, Kurt Volker, a discutat posibilitatea vehiculată la acel moment, ca Washingtonul să blocheze accesul la SWIFT - platforma internaţională de tranzacţionare interbancară - pentru băncile ruse. El a afirmat într-un interviu dat postului Vocea Americii la acea vreme că măsura era considerată „opţiune nucleară” şi că ar fi avut costuri uriaşe şi chiar un impact asupra aliaţilor Statelor Unite.

Ideea nici măcar nu era nouă - imediat după invazia Rusiei în Crimeea în 2014 a fost luată în consideraţie pentru un scurt timp, existând chiar incidente în care companii mari de credit au refuzat să proceseze plăţi venite din Rusia.

"Oamenii se referă la această măsură ca la opţiunea nucleară. Ar avea de pierdut toţi cei implicaţi", a declarat acesta. "Ar fi un preţ mare pentru Rusia, dar şi pentru aliaţi. În cele din urmă, trebuie să o menţinem pe masă ca o posibilitate, deoarece pur şi simplu nu putem continua să vedem că Rusia lansează noi paşi de agresiune în vecinătatea sa".

Fără îndoială, este încă un as în mâneca Washingtonului la mult timp după ce incidentul strâmtorii Kerci a fost rezolvat printr-un schimb istoric de prizonieri.

Dar Kremlinul a luat notă.

Joi, prim-ministrul Dmitri Medvedev a avertizat Washingtonul, spunând reporterilor că Moscova are cunoştinţă despre discuţiile privind adoptarea de noi sancţiuni, care includ chiar blocarea accesului la SWIFT a 11.000 de bănci şi instituţii financiare din peste 200 de ţări.

Metoda a fost folosită de Casa Albă împotriva Iranului la câteva luni după ce a administraţia Trump l-a scos din JCPOA din 2018.

Medvedev a mai afirmat că o astfel de acţiune de anvergură ar echivala cu o declaraţie de război. „Aceasta ar fi, de fapt, o declaraţie de război, dar totuşi s-a discutat”, a spus premierul rus, adăugând că acesta este unul dintre motivele pentru care guvernul său caută modalităţi de a proteja partea rusă a internetului - prin iniţiative de genul runet, intrat deja în vigoare cu săptămâni în urmă.

Deşi este puţin probabil să restricţioneze o escaladare mai importantă între SUA şi Rusia, posibilitatea este mare din punctul de vedere al Kremlinului, deoarece a fost ameninţat şi în 2015, în criza cauzată de agresiunea din estul Ucrainei.

La acel moment, Medvedev a anunţat că răspunsul Rusiei va fi „fără constrângeri”."Vom urmări evoluţiile şi dacă se iau astfel de decizii, vreau să subliniez că reacţia noastră economică şi, în general, de orice altă natură va fi fără limite", avertiza el atunci.

Între timp, Rusia a luat în consideraţie, în ultimele luni, posibilitatea de a se alătura INSTEX - platforma de tranzacţionare barter special înfiinţată de Europa pentru a facilita comerţul cu Iranul - şi şi-a plasat importanţa geopolitică în spatele proiectului, pe măsură ce alte ţări europene s-au alăturat acestuia.