Iranul ameninţă că poate relansa procesul de îmbogăţire a uraniului “în patru zile”
alte articole
Iranul ameninţă că îşi poate relua programul nuclear, după ce directorul Organizaţiei Iraniene pentru Energie Atomică (AEOI) a dezvăluit duminică faptul că republica şi-a păstrat abilitatea de a porni în totalitate procesul de îmbogăţire a uraniului, “în patru zile”, potrivit agenţiei de ştiri FARS.
“În cazul în care înalt oficiali din Republica Islamică emit un ordin de reluare a procesului de îmbogăţire [a uraniului] cu 20%, atunci putem face acest lucru la instalaţia nucleară Fordo în patru zile”, a declarat Ali Akbar Salehi, directorul AEOI, făcând referire la un complex nuclear din nordul Iranului. Este de menţionat faptul că nivelul de îmbogăţire a uraniului la 20% este considerat peste nivelul necesar producerii energiei nucleare, însă cu mult sub nivelul de 80-90% necesar creării unei arme nucleare.
Salehi a afirmat că declaraţia sa ar trebui să fie considerată un avertisment de a nu se renunţa la acordul nuclear, precizând că Iranul a făcut “un progres mai mare în alte zone ale activităţilor sale nucleare”, care au depăşit “nivelurile precedente”, potrivit FARS.
Pe de altă parte, într-un discurs susţinut luni cu ocazia Zilei Naţionale a Energiei Atomice, preşedintele iranian Hassan Rohani a declarat că industria nucleară a ţării sale progresează “mai rapid decât înainte”.
“Doresc să spun foarte clar naţiunii iraniene că industria noastră nucleară avansează mai repede decât înainte, cu mai multă energie, precizie şi o previziune mai clară”, a afirmat liderul iranian în Teheran, adăugând că Iranul are nevoie de putere “hard” şi “soft” în timp ce urmăreşte un “angajament constructiv” cu restul lumii.
Potrivit unui acord încheiat în 2015 de fosta administraţie Barack Obama, Iranul a promis că îşi va restrânge în mod semnificativ programul de îmbogăţire a uraniului şi va renunţa la planurile de a crea arme nucleare, totuşi este permisă dezvoltarea de tehnologie nucleară civilă, inclusiv producerea de energie şi cercetarea ştiinţifică.
“Nu avem nicio o problemă din punct de vedere tehnic. Am progresat normal în trecut, dar dacă vrem să avansăm rapid trebuie acum să facem un salt şi să dezvoltăm într-un an şi jumătate [o capacitate de îmbogăţire a uraniului] de 100.000 unităţi SWU şi să schimbăm miezul reactorului (cu apă grea de la Arak)”, a declarat Behrouz Kamalvandi, purtător de cuvânt al AEOI.
Dezvăluirile făcute de Iran au loc într-un moment sensibil pentru acordul nuclear, în condiţiile în care administraţia preşedintelui Donald Trump a făcut presiuni asupra aliaţilor internaţionali să accepte impunerea unui nou set de restricţii Teheranului, care vor constrânge şi mai mult capabilitatea iranienilor de a desfăşura cercetări nucleare continue, precum şi de a-şi dezvolta programul de rachete balistice.
Mark Dubowitz, expert nuclear şi conslier pe problema Iranului la Casa Albă şi Congresul SUA, a declarat pentru Washington Free Beacon că cele mai recente ameninţări lansate de Teheran cu privire la îmbogăţirea uraniului expun breşele critice existente în controversatul acord nuclear pe care administraţia Trump încearcă să le abordeze.
“Ameninţările [Iranului] confirmă faptul că regimul iranian nu a renunţat niciodată la ambiţiile sale de producere a unei arme atomice”, a afirmat Dubowitz, director general al Fundaţiei pentru Apărarea Democraţiilor, un think-tank din Washington.
Acordul nuclear, cunoscut sub numele de Planul Comun şi Cuprinzător de Acţiune (JCPOA), “doar a accesat temporar butonul de pauză în acele aspecte ale programului nuclear al Iranului pe care deja le perfectase – şi, aşa cum subliniază ameninţarea [lui Salehi], care ar putea fi cu uşurinţă repuse în funcţiune – în timp ce oferă Teheranului timp şi spaţiu pentru dezvoltarea de tehnologii pe care nu le-a perfecţionat încă, precum centrifuge şi rachete avansate. Ameninţările sale dezvăluie ceea ce mulţi sceptici ai acordului nuclear au susţinut de mult timp: dacă JCPOA nu este remediat, Iranul va avea platforme pentru zeci de rachete dotate cu focoase nucleare capabile să lovească forţele americane, forţele aliate cu SUA şi, în cele din urmă teritoriul SUA”, a afirmat Dubowitz.
Surse din administraţia Trump care au discutat cu Washington Free Beacon despre această problemă au avertizat că ameninţările Iranului pot fi susţinute cu acţiuni în cazul în care Republica Islamică ar decide să renunţe la acord.
“Exact la acest lucru se referă preşedintele Trump când spune că acordul cu Iranul este cel mai prost acord negociat vreodată”, a afirmat un consilier republican pentru politică externă într-un interviu cu Free Republic.
“Administraţia Obama, de fapt, a trimis iranienilor miliarde şi miliarde de dolari, dar acordul a permis Iranului să îşi menţină abilitatea de a renunţa la concesiile lor în câteva zile. Am cedat prea mult pentru prea puţin şi cu fiecare zi în care acordul rămâne nemodificat, Iranul obţine tot mai multe beneficii de pe urma relaxării sancţiunilor. Nu e de mirare că preşedintele ar dori să ne scoată din acord”, a precizat sursa.
În luna ianuarie, Trump a anunţat că a aprobat suspendarea sancţiunilor americanilor împotriva Iranului pentru “ultima dată”, adăugând că, în cazul în care cererile sale nu sunt abordate în decurs de patru luni, SUA se va retrage din acordul nuclear iranian – posibil chiar înainte de termenul limită din 12 mai.
Termenul limită respectiv reprezintă o oportunitate ca Trump să retragă SUA dintr-un alt acord internaţional, după ce a abandonat acordul pentru climat din Paris şi Parteneriatul Trans-Pacific, un acord încheiat între 12 naţiuni. De asemenea, el doreşte să renegocieze acordul NAFTA, un pact comercial cu Mexicul şi Canada ce durează de 24 de ani.
Se estimează că Iranul îşi va relua procesul de îmbogăţire a uraniului după eventuala prăbuşire a acordului nuclear, în timp ce SUA va exclude în mod oficial Teheranul din SWIFT din nou, reducând cantitatea de petrol pe care Iranul o poate exporta cu aproximativ un milion de barili pe zi, în acest proces preţul ţiţeiului urmând să crească şi mai mult în lunile de vară.