"Prea puternice pentru a fi folosite" - Armele nucleare ale Rusiei, ameninţare reală sau bravada lui Putin?
Miercuri, în timpul unei întâlniri relaxate, la ceai şi prăjituri, cu veterani ai războiului din Ucraina, preşedintele Vladimir Putin a anunţat că Rusia a testat o nouă armă.
„Nu există nimic asemănător,” a spus liderul rus despre Poseidon – o dronă subacvatică cu propulsie nucleară şi capabilă să transporte focoase nucleare, care poate fi lansată precum o torpilă şi despre care un înalt deputat rus a declarat că ar putea „scoate din funcţiune state întregi”.
Când a fost prezentată pentru prima dată, în 2018, presa rusă a afirmat că Poseidon ar putea atinge o viteză de 200 km/h şi ar putea urma o „traiectorie în continuă schimbare”, ceea ce ar face-o imposibil de interceptat.
Potrivit BBC, afirmaţia lui Putin a venit la doar câteva zile după anunţul că Moscova a efectuat un test al rachetei sale de croazieră Burevestnik, cu propulsie nucleară şi rază de acţiune „nelimitată”.
„Este un produs unic, fără egal în lume,” a spus Putin despre Burevestnik, menţionând că racheta este atât de nouă încât „încă nu am stabilit exact ce este, ce clasă de arme reprezintă”.
Nu este neobişnuit ca Rusia să testeze şi să-şi etaleze armele.Şi, în ciuda naturii grandioase a anunţurilor ruseşti, valoarea lor militară este ambiguă.
„Sunt, practic, arme de Armageddon – prea puternice pentru a fi folosite, dacă nu eşti dispus să distrugi lumea,” a declarat Mark Galeotti, expert în Rusia şi observator de lungă durată al politicii ruse.
Atât Poseidon, cât şi Burevestnik sunt arme de tip „a doua lovitură”, destinate represaliilor, a adăugat Galeotti – şi nici măcar cei mai înverşunaţi propagandişti ai Kremlinului nu sugerează că cineva s-ar pregăti să lanseze atacuri asupra Rusiei.
De asemenea, nu este clar dacă aceste arme sunt într-adevăr viabile.
În 2019, cinci ingineri nucleari ruşi au murit într-o explozie a unui motor de rachetă, despre care unii experţi ruşi şi occidentali au spus că era legată de Burevestnik.
Doi ani mai târziu, Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS) – un think-tank din Londra specializat în conflicte şi securitate globală – a notat că Rusia se confruntă cu „provocări tehnice considerabile” în asigurarea „funcţionării fiabile a unităţii de propulsie nucleară” a rachetei.
Nici Poseidon, nici Burevestnik nu sunt complet noi – ambele au fost prezentate pentru prima dată lumii în 2018, ca parte a unei serii de arme pe care Putin le-a numit „invincibile”.
Prin urmare, mai degrabă momentul anunţurilor, decât conţinutul lor, este ceea ce merită atenţie.
După câteva luni de eforturi diplomatice prudente din partea preşedintelui american Donald Trump, pentru a aduce Rusia şi Ucraina la masa negocierilor, Trump pare acum să se fi răcit în privinţa iniţiativei de a pune capăt războiului.
Săptămâna trecută, Casa Albă a anulat un summit între Trump şi Putin, aparent după ce secretarul de stat american Marco Rubio a concluzionat că prăpastia dintre poziţiile Moscovei şi Washingtonului este prea mare pentru ca o întâlnire la nivel înalt să producă rezultate semnificative.
Nu doar că nu există indicii despre eventuale discuţii viitoare, dar, la scurt timp după anularea întâlnirii, Trump a impus sancţiuni asupra a două dintre cele mai mari companii petroliere ale Rusiei, ca pedeapsă pentru eşecul Moscovei de a accepta un acord de pace în Ucraina.
Iar deşi relaţia sa cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pare în continuare tensionată, se pare că Trump devine tot mai iritat de intransigenţa Moscovei.
Astfel, Putin ar putea încerca să-i atragă atenţia lui Trump.
„În faţa atitudinii oscilante a lui Trump – uneori sprijin pentru Ucraina, alteori simpatie pentru Rusia – Moscova are aici un element în care poate juca cărţi mai mari decât Kievul. În acest context, testele reuşite de arme sunt mai degrabă menite să-l facă să creadă că Rusia este într-adevăr puternică”, a argumentat Galeotti.
Un alt indiciu ar putea veni de pe câmpul de luptă din Ucraina.
La trei ani şi jumătate după ce Rusia a lansat invazia pe scară largă a vecinului său, trupele sale continuă să avanseze lent – cu un cost uriaş în vieţi omeneşti şi resurse – fără un progres clar la orizont.
„Ne apropiem de sfârşitul sezonului de lupte de vară în Ucraina, iar lucrurile nu au mers prea bine pentru ruşi,” a spus David Heathcote, şeful serviciului de informaţii al McKenzie Intelligence Services.
Anunţurile despre Burevestnik şi Poseidon ar trebui privite ca o reflecţie a slăbiciunii forţelor convenţionale ruse, a spus Heathcote.
Rusia nu face parte oficial din nicio alianţă militară care să-i ofere o descurajare credibilă atunci când este în dificultate, iar armata sa este blocată şi sub presiune în Ucraina.
În astfel de cazuri, afirmă Heathcote, „ruşii reacţionează întotdeauna cu o zăngănire inutilă şi exagerată a armelor”.
Deşi decizia Moscovei de a anunţa public testele Burevestnik şi Poseidon ar putea fi influenţată de acest context, se pare că afirmaţiile au avut deja un efect concret: l-au provocat pe Trump să ordone armatei americane reluarea testelor cu arme nucleare.
Trump a justificat măsura ca pe o modalitate de a ţine pasul cu alte ţări, precum Rusia şi China.
„Având în vedere că alţii fac teste, cred că este potrivit să facem şi noi”, a spus Trump – deşi vor trece probabil mai multe luni până când SUA va relua testele nucleare, după o pauză de 33 de ani.
Reacţia Kremlinului la declaraţia lui Trump a fost rapidă.
Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a pus sub semnul întrebării dacă preşedintele american fusese informat corect. Testele ruseşti „nu pot fi în niciun caz interpretate ca teste nucleare”, a spus Peskov.
Trump nu a oferit detalii despre tipul de teste pe care dorea ca SUA să le reia.
Potrivit lui Alexander Bollfrass, director al departamentului de Strategie, Tehnologie şi Control al Armamentului din cadrul IISS, este probabil ca decizia lui Trump să fi fost un răspuns direct la testul rusesc al rachetei Burevestnik, iar SUA ar putea planifica desfăşurarea unor teste de zbor similare ale rachetelor balistice intercontinentale americane.
