Anca Boagiu: Gradul de absorbţie a fondurilor europene va depinde de felul în care se realizează regionalizarea (interviu)

Comisiile reunite pentru afaceri europene ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au avut miercuri o şedinţă în vederea analizării priorităţilor preşedinţiei irlandeze a Consiliul Uniunii Europene. La dezbatere au participat preşedinţii celor comisiilor celor două Camere ale Parlamentului, Anca Boagiu şi Ovidiu Ioan Silaghi şi ambasadorul Irlandei la Bucureşti. Oliver Grogan, care a prezentat priorităţile pe această temă.

Cu acest prilej, un reporter Epoch Times a stat de vorbă cu senatorul PDL Anca Boagiu. Prin urmare, vicepreşedintele Partidului Popular European (PPE) a declarat, pentru publicaţia noastră, că felul în care este făcut procesul de regionalizare a României, demarat recent de Guvern, va afecta gradul de absorbţie a fondurilor europene şi “anumite judeţe sau anumite regiuni în momentul în care se alocă fondurile”.

Democrat-liberalul a adăugat că “dacă va fi o regionalizare doar de dragul super baronizării, atunci bineînţeles că alocarea bugetară se va face în funcţie de Produsul Intern Brut care iese pe cap de locuitor şi Dumnezeu ştie ce va ieşi”.

Epoch Times prezintă cititorilor noştri interviul integral cu Anca Boagiu, preşedinte al Comisiei de Afaceri Europene de la Senat.

Reporter: Credeţi că gradul de absorbţie al fondurilor europene a României va fi afectat de procesul de regionalizare care se desfăşoară în paralel cu descentralizarea în acest an? Şi dacă da în ce fel va fi afectat?

Anca Boagiu: Într-o ţară sănătoasă la cap şi ţinând cont că tocmai ne-am întâlnit cu Irlanda, care este una dintre ţările care ne-a arătat ce înseamnă regionalizarea, în contextul absorbţiei fondurilor europene. Cheia alocării lor este chiar stabilirea acestor macroregiuni, lucru pe care România nu l-a făcut niciodată. Şi de ce spun asta? Pentru că de obicei cuplezi, dacă vrei bani pentru regiunile sărace, le cuplezi pe cele sărace astfel încât alocarea să fie mai mare către ele şi să reduci disparităţile, discrepanţele economice dintre regiuni. Dacă va fi o regionalizare doar de dragul super baronizării, atunci bineînţeles că alocarea bugetară se va face în funcţie de PIB-ul care îşi iese pa cap de locuitor şi Dumnezeu ştie ce va ieşi.

Răspunsul este da, poate să afecteze anumite judeţe sau anumite regiuni în momentul în care se alocă fondurile. Dacă vă aduceţi aminte, în actualul exerciţiu bugetar, Bucureşti-Ilfov a fost regiunea cu cei mai puţini bani alocaţi, tocmai pentru că aveam PIB-ul pe cap de locuitor ridicat. N-aveam şomaj, oamenii munceau. Deci, asta este, deşi proiecte am fi avut şi banii s-au dus în regiunile mai sărace. Eu aş fi plecat în primul rând de la acest indicator şi apoi toţi ceilalţi de ordin politic, economic şi cultural.

Într-o ţară sănătoasă la cap şi ţinând cont că tocmai ne-am întâlnit cu Irlanda, care este una dintre ţările care ne-a arătat ce înseamnă regionalizarea, în contextul absorbţiei fondurilor europene. Cheia alocării lor este chiar stabilirea acestor macroregiuni, lucru pe care România nu l-a făcut niciodată.

Prin urmare, depinde de cât de bine se realizează procesul regionalizării?

Da.

Unele state membre ale Uniunii Europene, precum Olanda şi Germania, au avut reticenţe în susţinerea aderării României şi Bulgăriei în spaţiul Schengen, ţinând cont de raportul consultativ MCV. Vor mai avea sau nu această poziţie şi la Consiliul JAI de la începutul lunii martie?

Eu nu ştiu ce poziţie vor avea statele la Consiliul JAI. Eforturile pe care le-am făcut, şi puterea şi opoziţia şi preşedinţie, au fost îndreptate în recunoaşterea progreselor tehnice care s-au îndeplinit, a tuturor criteriile tehnice pe care România le-a făcut şi stabilirea unei date pentru aderarea la spaţiul Schengen, atât pentru România, cât şi pentru Bulgaria. Aceasta este abordarea corectă în Uniunea Europeană. Accentele politice nu au nimic de a face cu prevederile tratatului de aderare care este, dacă vreţi, Biblie pentru orice stat membru al UE.