Rusia se confruntă cu un val de falimente ca urmare a creşterii costurilor de creditare
Întreprinderile ruseşti se pregătesc pentru o criză financiară care ar putea duce la falimentul multora dintre ele. Rata dobânzii Băncii Centrale a ajuns la un nivel zdrobitor de 21%, cu aşteptări pentru o nouă creştere în decembrie, iar în ultimii doi ani, companiile au acumulat datorii comerciale semnificative cu plăţi ale dobânzii cu rată variabilă, potrivit IntelliNews.
Banca centrală a majorat progresiv ratele începând cu al doilea trimestru din 2023, în încercarea de a controla inflaţia persistentă şi de a sprijini rubla şubredă. Cu toate acestea, costul în creştere al împrumuturilor împinge acum multe companii către o spirală periculoasă a datoriilor, plăţile dobânzilor consumând una din fiecare patru ruble pe care le câştigă.
Întârzierile de plată din partea clienţilor şi a partenerilor au crescut, semnalând dificultăţi în sectorul corporativ, pe măsură ce firmele se străduiesc să asigure serviciul datoriei la rate atât de ridicate. Având în vedere că ratele reale ale dobânzii, odată luate în considerare primele bancare, ajung efectiv la 25% pentru întreprinderi, probabilitatea de neplată şi faliment a crescut brusc, relatează Meduza.
Înainte de război, doar aproximativ 20% din împrumuturile întreprinderilor erau emise la rate variabile. Cu toate acestea, până la jumătatea anului 2023, această proporţie a crescut la 44%, deoarece întreprinderile au contractat împrumuturi cu termene fixate la rata cheie a Băncii Centrale. Multe întreprinderi, motivate de nevoia de capital pentru a sprijini substituirea importurilor după impunerea sancţiunilor şi pentru a achiziţiona active pe măsură ce întreprinderile străine părăseau Rusia, au contractat împrumuturi mari, presupunând că ratele dobânzilor se vor stabiliza sau vor scădea în cele din urmă.
Acest lucru nu s-a întâmplat. Cheltuielile guvernamentale mari au supraîncălzit economia şi au făcut ca inflaţia să crească vertiginos. Banca centrală a început un ciclu agresiv de majorare a ratelor care nu s-a încheiat încă.
Până la sfârşitul anului 2024, împrumuturile cu rată variabilă constituiau 53% din împrumuturile corporative. Această creştere, combinată cu slăbirea rublei şi creşterea cheltuielilor guvernamentale, a dus la creşterea inflaţiei, alimentând noi creşteri ale ratelor.
Cererea de împrumuturi a crescut, de asemenea, pe măsură ce întreprinderile se grăbesc să blocheze capitalul înainte de noile restricţii anticipate. Se preconizează că până la sfârşitul anului vor intra în vigoare cerinţe mai stricte privind rezervele şi standarde de creditare mai stricte, ceea ce a determinat companiile să îşi extindă portofoliile de credite cu 22% numai în ultimul an.
Situaţia nu va face decât să se înrăutăţească. Acumularea datoriilor nu a fost o problemă în timp ce economia era în creştere, înregistrând o expansiune surprinzătoare de 3,6% în 2023, dar, după cum a raportat IntelliNews, economia Rusiei slăbeşte şi se aşteaptă o încetinire bruscă în 2025, care nu va face decât să crească şi mai mult presiunea asupra corporaţiilor. Perspectivele ca Banca Centrală să treacă la relaxarea politicii monetare rămân îndepărtate atâta timp cât războiul din Ucraina continuă.
Falimentele corporative din Rusia au crescut cu 20% în acest an, pe măsură ce ratele ridicate ale dobânzilor şi lipsa de lichidităţi împing firmele mai aproape de ruina financiară, potrivit datelor Registrului federal unificat al declaraţiilor de faliment (Fedresurs), relatează Meduza.
Creşterea numărului de insolvenţe, deşi concentrată iniţial în primul trimestru, este pe cale să se accelereze pe măsură ce condiţiile monetare mai stricte fac ca serviciul datoriei să devină tot mai nesustenabil.
Semnele de dificultate s-au intensificat în ultimele luni, Uniunea Rusă a Industriaşilor şi Antreprenorilor (RSPP) raportând o creştere substanţială a plângerilor privind plăţile întârziate.
„Anterior, 22% dintre proprietarii de întreprinderi se confruntau cu această problemă, dar această cifră a crescut acum la 37%”, a declarat sindicatul. RSPP atribuie această escaladare dificultăţii de evaluare a împrumuturilor pentru capitalul de lucru, situaţie care forţează multe companii să întârzie plăţile către furnizori şi alţi creditori.
Sectorul comerţului cu amănuntul este deosebit de vulnerabil. Uniunea centrelor comerciale din Rusia a solicitat guvernului măsuri critice de ajutorare, inclusiv rate ale dobânzii subvenţionate de 7-10%, restructurarea datoriilor şi amânări ale plăţilor de cinci până la 10 ani, relatează Kommersant. Fără astfel de intervenţii, avertizează sindicatul, 200 de centre comerciale s-ar putea confrunta cu falimentul în următoarele luni. În mod similar, proprietarii de birouri şi depozite încearcă să renegocieze condiţiile cu creditorii.
Oficialii trag din ce în ce mai mult un semnal de alarmă. Serghei Chemezov, CEO al conglomeratului de stat pentru apărare Rostec, a avertizat că actualul mediu de creditare este de nesuportat pentru producătorii ale căror cicluri de producţie depăşesc un an.
„Dacă vom continua să funcţionăm astfel, majoritatea întreprinderilor noastre vor da faliment”, a declarat Chemezov în octombrie, adăugând că nici măcar vânzările de arme cu venituri mari nu sunt suficiente pentru a compensa costurile datoriilor la rate de peste 20%.
„Dacă ciclul de fabricaţie al unui produs durează un an, plăţile în avans acoperă doar 40% din costurile de producţie. Restul trebuie să fie împrumutat, dar ratele ridicate ale dobânzilor anulează toate profiturile”, a adăugat el.
Semnale roşii se aprind şi pe piaţa obligaţiunilor corporative, unde ratele ridicate fac obligaţiunile inaccesibile ca sursă de capital. O măsură cheie a riscului, rata datoriei nete faţă de EBITDA, a crescut în rândul întreprinderilor de nivel inferior, Gazprombank estimând că această măsură depăşeşte acum nivelul trei. Deşi anterior era uşor de gestionat, acest raport datorie-beneficii a devenit periculos în condiţiile ratelor dobânzilor actuale, care forţează deja unele companii să cheltuiască trei din patru norme pe care le câştigă pentru serviciul datoriei.
Ratele ridicate au făcut, de asemenea, ca refinanţarea obligaţiunilor ajunse la scadenţă să devină nesustenabilă, punând şi mai multă presiune pe rezervele societăţilor, deoarece conducerea nu a planificat retragerea datoriilor în acest stadiu şi a presupus că obligaţiunile pot fi refinanţate. Pentru a refinanţa obligaţiunile ajunse la scadenţă, companiile sunt acum forţate să ofere randamente de aproximativ 27% pentru a atrage investitori atenţi la riscurile de neplată, potrivit agenţiei de rating Expert RA, citată de Meduza.
Industriile aflate în prima linie includ prelucrarea hârtiei şi a lemnului, comerţul cu ridicata şi agricultura. Industria cărbunelui din Rusia este deja în criză după ce pieţele UE au fost închise de sancţiuni. Sectorul construcţiilor, deosebit de vulnerabil la întârzierea plăţilor, a fost lovit de o dublă lovitură după ce un program generos de subvenţionare a creditelor ipotecare a fost încheiat la 1 iulie, ceea ce a dus la creşterea costului împrumuturilor pentru viitorii proprietari de locuinţe. Cererile de credite ipotecare s-au înjumătăţit numai în luna iulie, piaţa imobiliară din Rusia fiind zguduită de această decizie.
Companiile imobiliare au reacţionat prin oferirea propriilor programe de finanţare, similare modelului subprime utilizat în SUA, care a provocat criza financiară globală din 2008. Împrumutaţii pot contracta împrumuturi ieftine cu rate cu mult sub rata de bază a autorităţii de reglementare pentru o perioadă fixă de câţiva ani, dar ratele vor creşte pentru a se alinia ratei de bază după ce perioada de lună de miere se va încheia. Este un pariu că Banca Centrală îşi va inversa politica monetară în câţiva ani - cu alte cuvinte, este un pariu că războiul din Ucraina se va opri curând - şi ratele vor scădea din nou. Dar dacă acest lucru nu se întâmplă, Rusia se va confrunta cu o criză financiară majoră provocată de sectorul imobiliar.
Împrumuturile de consum au fost, de asemenea, lovite de un dublu şoc, pe măsură ce Banca Centrală a încercat să reducă împrumuturile de consum în expansiune rapidă, care contribuiau la inflaţie, ca parte a metodelor sale non-monetare pentru a răci economia şi a reduce inflaţia. Biroul Naţional de Credit a raportat o scădere semnificativă a scorurilor medii de credit din Rusia. Până în octombrie 2024, probabilitatea de neplată în rândul consumatorilor a crescut cu 12% faţă de anul precedent, iar plăţile restante pe termen lung devin tot mai frecvente. Acest lucru îngrijorează autorităţile de reglementare, care raportează o acumulare a concentraţiilor de datorii ce ar putea precipita o criză financiară.
Din punct de vedere istoric, falimentele corporative şi neplata obligaţiunilor tind să crească la trei până la şase luni după majorarea ratelor, raportează Meduza, o tendinţă care s-ar putea manifesta înainte de sfârşitul anului, deoarece companiile se confruntă cu rambursări iminente ale obligaţiunilor. Multe obligaţiuni corporative ajung la scadenţă în al patrulea trimestru al acestui an, iar în condiţiile unui sentiment fragil al investitorilor, opţiunile de refinanţare rămân costisitoare şi evazive.
Oligarhul Alexei Mordaşov, fondatorul oţelăriei Severstal, a prezentat situaţia astfel: „La rata actuală a dobânzii, este mai profitabil pentru companii să oprească expansiunea sau chiar să reducă dimensiunile şi să pună fonduri în bancă decât să continue operaţiunile şi să îşi asume riscurile asociate”, relatează Meduza.
