Ursula von der Leyen, nominalizată pentru un al doilea mandat la şefia Comisiei Europene

Liderii Uniunii Europene au convenit să o nominalizeze pe Ursula von der Leyen din Germania pentru un al doilea mandat de cinci ani în calitate de preşedinte al Comisiei Europene, puternicul organism executiv al UE, transmite Reuters.

Potrivit sursei citate, cei 27 de lideri naţionali ai blocului l-au ales, în cadrul unui summit desfăşurat la Bruxelles, pe fostul premier portughez Antonio Costa ca viitor preşedinte al reuniunilor Consiliului European şi au selectat-o pe prim-ministrul estonian Kaja Kallas ca viitor şef al politicii externe a UE.

"Misiune îndeplinită! Consiliul European a reuşit", a declarat reporterilor Charles Michel, actualul preşedinte al organismului, vineri dimineaţă devreme.

Grupul de lideri asigură o continuitate la vârful blocului cu aproximativ 450 de milioane de locuitori, facţiunile centriste pro-UE păstrând posturile de conducere, în ciuda unei creşteri a extremei drepte în alegerile pentru Parlamentul European de la începutul acestei luni.

Trioul a obţinut un sprijin larg, însă premierul italian de dreapta Giorgia Meloni s-a abţinut de la votul asupra lui von der Leyen şi a votat împotriva lui Costa şi Kallas, potrivit diplomaţilor.

Meloni a declarat pe X că a decis să nu susţină lista liderilor "din respect pentru cetăţeni şi pentru indicaţiile care au venit de la aceşti cetăţeni în timpul alegerilor".

Premierul ungar Viktor Orban, un alt politician de dreapta, a votat împotriva lui von der Leyen şi nu a votat pentru Kallas, au declarat diplomaţii.

Nominalizarea lui von der Leyen mai trebuie aprobată de Parlamentul European printr-un vot secret - o propunere considerată mai dificilă decât susţinerea sa de către liderii UE.

"Este vorba de a convinge - dacă este posibil - o largă majoritate pentru o Europa puternică. Acesta este obiectivul pentru care voi lucra", a declarat von der Leyen.

Componenţa echipei de conducere este echilibrată atât din punct de vedere politic, cât şi geografic. Von der Leyen provine din centrul-dreapta, Costa din centrul-stânga, iar Kallas din grupul liberal al Europei.

"Aceasta este o responsabilitate enormă în această perioadă de tensiuni geopolitice. Există război în Europa, dar există, de asemenea, o instabilitate în creştere la nivel global", a declarat Kallas reporterilor.

Costa a declarat că va fi "pe deplin angajat în promovarea unităţii între cele 27 de state membre" în noul său rol.

Dezbaterea privind apărarea

În cadrul summitului, UE a semnat, de asemenea, un acord de securitate cu Ucraina, a dezbătut modul de consolidare a apărării UE împotriva Rusiei şi a convenit asupra priorităţilor strategice ale blocului pentru următorii cinci ani.

Acordul de securitate subliniază sprijinul UE pentru Kiev, care luptă împotriva invaziei Moscovei pentru un al treilea an, în ciuda câştigurilor extremei drepte în alegerile europene, a incertitudinii create de alegerile anticipate din Franţa şi de votul prezidenţial din SUA din noiembrie.

Acordul stabileşte angajamentele UE de a ajuta Ucraina în nouă domenii ale politicii de securitate - inclusiv livrări de arme, formare militară, cooperare în industria de apărare şi deminare.

"Aceste angajamente vor ajuta Ucraina să se apere, să reziste destabilizării şi să descurajeze viitoarele acte de agresiune - o dovadă mai concretă a hotărârii de nezdruncinat a UE de a sprijini Ucraina pe termen lung", a declarat Michel.

Liderii şi-au reiterat angajamentul de a sprijini Ucraina atâta timp cât va fi necesar, subliniind că "Rusia nu trebuie să prevaleze" şi că Ucraina trebuie să recupereze terenurile anexate de Moscova.

Războiul din Ucraina a scos la iveală lipsa de pregătire a UE pentru un conflict, deoarece blocul se luptă să furnizeze Kievului suficiente arme împotriva Rusiei, ceea ce a determinat apeluri pentru o mai mare coordonare la nivelul UE a sistemelor de apărare şi investiţii în industriile de apărare.

Diplomaţii au declarat că von der Leyen a spus la summit că, între 1999 şi 2021, UE a crescut cheltuielile pentru apărare cu 20%, China cu 600% şi Rusia cu 300%, chiar înainte de creşterea masivă a cheltuielilor militare ale Moscovei după invazia sa din Ucraina în 2022.

Potrivit diplomaţilor, von der Leyen le-a spus liderilor că UE trebuie să investească 500 de miliarde de euro în apărare în următorii 10 ani. Opţiunile de finanţare au variat de la contribuţii naţionale, fluxuri de venituri dedicate - numite resurse proprii ale UE - şi împrumuturi comune, a spus von der Leyen.

Investiţiile în apărare fac parte din "agenda strategică" a UE asupra căreia liderii doresc să ajungă la un acord înainte de dineul de joi - un document care indică instituţiilor UE pe ce doresc guvernele europene să se concentreze în perioada 2024-2029.

În afară de apărare, agenda prevede o UE mai competitivă pentru a rezista presiunii economice din partea Chinei şi a Statelor Unite şi pregătirea blocului pentru extinderea care ar include Ucraina, Moldova şi Balcanii de Vest.