Preşedintele Boliviei, acuzat că a înscenat lovitura de stat pentru a-şi spori popularitatea

Vehiculele blindate care înconjurau Plaza Murillo - piaţa centrală, în mod normal liniştită, din centrul istoric al oraşului bolivian La Paz - au fost cele care i-au neliniştit iniţial pe bolivieni miercuri după-amiază. În momentul în care o coloană de soldaţi a mărşăluit spre palatul prezidenţial, sentimentul de confuzie şi şoc colectiv a atins cote maxime.

Până la ora 14.30, un mic tanc a lovit în mod repetat porţile clădirii neoclasice cunoscute sub numele de Palacio Quemado, până când trupele au forţat intrarea şi, într-o scenă extraordinară, liderul loviturii de stat - fostul şef al armatei Juan José Zuniga - s-a confruntat cu preşedintele Boliviei, Luis Arce, potrivit The Guardian.

Flancat de miniştrii cabinetului şi ţinând în mână un baston ceremonial, un simbol al rangului său de şef de stat, Arce, 60 de ani, i-a ordonat lui Zuniga să se retragă, spunându-i: "Eu sunt căpitanul tău... retrage-ţi imediat toate trupele, generale".

Schimbul aprins de replici a fost filmat şi a durat câteva minute. S-a încheiat când Zuniga s-a întors şi a plecat prin aceeaşi uşă spartă prin care intrase, dispărând într-un vehicul blindat al armatei care a plecat în viteză.

Poate fi amintită ca cea mai scurtă tentativă de lovitură de stat din cele două secole tumultoase de existenţă ale naţiunii andine. Aceasta a durat doar trei ore, timp în care Arce i-a îndemnat pe bolivieni să se "mobilizeze" pentru a apăra democraţia, a dezamorsat aparent revolta într-o confruntare individuală şi a numit un nou comandament militar care a ordonat trupelor rebele să se întoarcă în cazărmi.

Tulburările i-au lăsat pe bolivieni şocaţi şi nedumeriţi.

Dar imediat ce a revenit o aparenţă de normalitate, zvonurile au început să circule în această ţară cu 12,5 milioane de locuitori, care a cunoscut aproximativ 190 de lovituri de stat, precum şi dictaturi militare şi revoluţii, de la obţinerea independenţei în 1825.

Chiar înainte de a fi reţinut miercuri, presupusul complotist Zuniga a semănat îndoieli, spunând jurnaliştilor - fără a furniza dovezi - că Arce i-ar fi ordonat să organizeze o lovitură de stat împotriva lui în încercarea de a-şi creşte popularitatea în scădere. Fostul comandant, care ar fi fost apropiat de guvern, a fost demis cu o zi înainte de revoltă, potrivit ministrului guvernului Eduardo Del Castillo.

Remarcile lui Zuniga au fost preluate de opoziţie, care a solicitat o anchetă parlamentară cu privire la afirmaţiile conform cărora Arce ar fi încercat să orchestreze o auto-lovitură de stat.

Alejandro Reyes, parlamentar al blocului Comunităţii Civice, a declarat pentru Observer că există "indicii, dovezi şi declaraţii care ne permit să credem că această [lovitură de stat] a fost premeditată şi ar putea implica chiar participarea Executivului".

În apărarea lui Arce, Deisy Choque, parlamentar al partidului de guvernământ Mişcarea spre Socialism (MAS), a avertizat că lovitura de stat ar fi putut avea succes "dacă nu ar fi fost poziţia adoptată de preşedinte, de miniştri şi de societatea boliviană în ansamblu, care au respins imediat aceste acţiuni".

Ea a susţinut că afirmaţiile lui Zuniga au puţină credibilitate, din cauză că acesta şi-a schimbat povestea de mai multe ori.

Joi, Arce a negat cu fermitate acuzaţiile potrivit cărora s-ar afla în spatele tentativei de lovitură de stat, declarând:

"Nu vom autoriza niciodată ca armele să fie ridicate împotriva poporului. Ceea ce a făcut fostul comandant general al armatei [...] a fost să se ridice împotriva poporului bolivian, atacând democraţia care a costat sângele poporului bolivian. Nu vom face niciodată aşa ceva. Niciodată".

Vineri, guvernul a anunţat alte 20 de arestări, inclusiv un fost viceamiral al Marinei. Aproximativ 200 de ofiţeri militari au luat parte la tentativa de lovitură de stat, a declarat ambasadorul Boliviei la Organizaţia Statelor Americane.

Ceea ce este dincolo de orice îndoială este faptul că Arce prezidează o economie în criză. Pe fondul prăbuşirii exporturilor de gaze şi al diminuării rezervelor valutare, există proteste din ce în ce mai mari legate de creşterea preţurilor la alimente şi de penuria de combustibil şi de dolari americani, precum şi diviziuni profunde în cadrul partidului său politic.

"Bolivia trece prin crize multiple: politice, economice, sociale şi de mediu, dar mai ales instituţionale", a declarat Franklin Pareja, politolog la Universitatea San Andrés din Bolivia. "Guvernul este într-o situaţie foarte slabă. Nu are coeziune în cadrul propriului partid".

Arce este implicat într-o luptă acerbă pentru putere cu fostul preşedinte Evo Morales, care a contribuit la alegerea sa în 2020. Arce, un economist educat în Marea Britanie, a fost ministrul de Finanţe al lui Morales şi l-a înlocuit pe acesta în calitate de candidat al MAS după ce Morales - cel mai longeviv lider ales în mod democratic din ţară - a fost înlăturat în 2019 pe fondul acuzaţiilor de fraudă electorală, pe care le-a negat.

Ambii bărbaţi au declarat că intenţionează să candideze la preşedinţie în alegerile de anul viitor pentru MAS. Morales a fost printre primii care au condamnat aparenta tentativă de lovitură de stat, dar de atunci a rămas tăcut.

Cu toate acestea, unii dintre susţinătorii săi s-au alăturat corului îndoielilor. Gerardo Garcia, vicepreşedinte al MAS, l-a acuzat pe Arce că îşi bate "joc de ţară" şi că este "autorul intelectual" al unei false lovituri de stat.

Indiferent dacă sunt sau nu adevărate, zvonurile privind o "auto-lovitură de stat" au "prins contur în imaginaţia populară", a declarat Pareja, şi ar putea fi greu de înlăturat pentru Arce. "Dacă acest lucru se întoarce împotriva sa, slăbiciunea şi fragilitatea guvernului său s-ar putea accentua".