Noua alianţă a răului. Ce este Crink, "axa statelor totalitare", şi ce urmăreşte ea

Premierul Marii Britanii, Rishi Sunak, a avertizat că ţara se confruntă cu "cei mai periculoşi" ani de la sfârşitul Războiului Rece, cu o "axă a statelor autoritare" care conlucrează împotriva Occidentului.

Potrivit The Week, Sunak a afirmat, în timpul unui discurs susţinut zilele trecute, că Marea Britanie şi aliaţii săi trebuie să recunoască cu întârziere conivenţa tot mai mare dintre China, Rusia, Iran şi Coreea de Nord.

Fostul lider conservator Iain Duncan Smith a afirmat, la rândul său, într-o declaraţie făcută pentru The Times, că această axă este "hotărâtă să pună capăt valorilor occidentale", ceea ce ar însemna "sfârşitul drepturilor omului şi al statului de drept".

Luna trecută, parlamentarii au avertizat că Marea Britanie şi alte guverne occidentale trebuie să elaboreze o strategie pentru a face faţă acestei axe din ce în ce mai "coordonate şi mai asertive", altfel cel de-al treilea război mondial va fi "inevitabil".

Naţiunile alianţei Crink

Acronimul Crink (China-Rusia-Iran-Coreea de Nord) a fost inventat anul trecut de Peter Van Praagh, preşedintele forumului Halifax International Security din Washington, după atacurile Hamas din octombrie.

Termenul, un joc de cuvinte cu naţiunile Brics, descrie "o nouă aliniere a naţiunilor din care vin acum provocările strategice ale democraţiilor globale", se arată în declaraţia conferinţei anuale.

Pericolul pe care îl reprezintă China pentru Taiwan şi agresiunea ei în Marea Chinei de Sud, războiul Rusiei în Ucraina şi războiul Israelului în Orientul Mijlociu (parte a conflictului de decenii cu Iranul şi grupurile regionale controlate de acesta) sunt conflicte separate cu agende diferite.

Însă la Washington le privim "din ce în ce mai frecvent" ca parte a "unei singure mari naraţiuni", a declarat Adam Taylor pentru The Washington Post. Naţiunile Crink diferă mult în ceea ce priveşte ideologia, iar coaliţia lor este mai bine înţeleasă ca o "căsătorie de convenienţă" şi disperare.

Cum colaborează China, Rusia şi Iranul?

Cele patru ţări îşi furnizează reciproc armament şi petrol pentru a "eluda sancţiunile impuse de Occident", a declarat site-ul i news. Experţii avertizează că acestea colaborează "mai strâns" pe fondul conflictelor din Ucraina, Orientul Mijlociu şi Africa.

Iranul a jucat un "rol important" în războiul Rusiei, a declarat Eliot A. Cohen în The Atlantic. Dronele iraniene "zboară în fiecare noapte spre oraşele ucrainene", pentru a dezvălui apărarea antiaeriană şi pentru a "deschide calea" rachetelor ruseşti.

În schimb, Rusia a furnizat arme apărării Iranului împotriva loviturilor israeliene, a declarat Taylor. Acest lucru face parte dintr-o "alianţă strategică" forjată de invazia Rusiei: o "relaţie reciproc avantajoasă" între două state paria.

China, cea mai importantă naţiune din Crink, a oferit Rusiei "un colac de salvare comercial" de când invazia sa a declanşat sancţiunile occidentale.

Săptămâna aceasta, preşedintele Xi Jinping s-a întâlnit cu Vladimir Putin în China, cu ocazia celei de-a doua vizite de profil înalt a preşedintelui rus în mai puţin de un an, "cel mai recent semn al alinierii lor în creştere".

China menţine, de asemenea, legături strânse cu Iranul, oferindu-i un sprijin care a diminuat în mod similar impactul sancţiunilor. Aprofundarea relaţiei este determinată de "interese reciproce": "nevoile insaţiabile de energie ale Chinei şi căutarea de sprijin economic şi diplomatic de către Iran", a precizat The Diplomat. Dar este susţinută de "o naraţiune comună de rezistenţă împotriva percepţiei de hegemonie occidentală".

În centrul acestui vârtej geopolitic se află "poziţia globală din ce în ce mai asertivă a Chinei". Relaţia sa tot mai profundă cu Iranul şi Rusia poate fi înţeleasă prin prisma "rivalităţii tot mai mari" dintre China cu SUA.

Care este rolul Coreei de Nord?

Coreea de Nord, poate cea mai imprevizibilă dintre naţiunile Crink, profită de fragmentarea ordinii internaţionale pentru a intensifica presiunea asupra SUA şi a Coreei de Sud.

Pe lângă dezvoltarea sa militară din ultimii ani, Coreea de Nord "a fost în relaţii bune cu Rusia şi a rămas de partea Chinei", a declarat Richard Lloyd Parry, editorul pentru Asia al cotidianului The Times.

De când Rusia a invadat Ucraina, relaţia dintre Phenian şi Moscova a înflorit. Coreea de Nord a furnizat Rusiei muniţii şi materiale de război de care are mare nevoie, în schimbul "tehnologiei avansate" pe care o râvneşte Phenianul, a declarat Taylor.

Liderul nord-coreean Kim Jong-un a vizitat Rusia în toamna anului trecut, prima sa călătorie externă din 2019, şi a promis o cooperare militară mai strânsă cu Putin.

Armele nord-coreene au fost folosite, de asemenea, de Hamas în atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, potrivit armatei israeliene şi sud-coreene. Coreea de Nord neagă acest lucru, dar a vândut în trecut lansatoare de rachete antitanc către Hamas.

Care este obiectivul final al alianţei Crink?

Ţinta coaliţiei Crink nu este răsturnarea unei "ordini internaţionale bazate pe reguli", a declarat Cohen, ci mai degrabă a "ordinii mondiale conduse de americani" din ultimii 75 de ani. Pentru a-şi atinge obiectivele, principalii actori Crink sunt "din ce în ce mai dispuşi să folosească violenţa deschisă" şi să ameninţe cu folosirea armelor nucleare.

În mod crucial, trei din patru naţiuni Crink sunt înarmate nuclear, iar Iranul "nu este departe", a menţionat Taylor.

În final, acestea "sunt unite de convingerea tot mai mare că va veni momentul lor, când Occidentul divizat şi indecis, mai bogat, dar mai slab, nu va lupta".