Alegeri parlamentare cruciale în Franţa. Lui Macron i s-ar fi transmis: "Oamenii te detestă"

Gruparea centristă a preşedintelui Emmanuel Macron s-a luptat pentru supravieţuire înainte de primul tur al alegerilor anticipate din Franţa, care ar putea face ca partidul Adunarea Naţională (RN) de extremă dreapta să devină cea mai mare forţă din parlamentul francez.

Macron, care a avertizat săptămâna trecută că Franţa riscă un "război civil" dacă RN-ul anti-imigraţie al lui Marine Le Pen, sau coaliţia de stânga Noul Front Popular ar ajunge la putere, a declarat la summitul european de la Bruxelles că "rasismul şi antisemitismul dezinhibate" au fost dezlănţuite în Franţa, potrivit The Guardian.

Dar strategia sa de a alimenta un climat de frică, în care centriştii săi sunt prezentaţi ca singura forţă raţională care poate opri destrămarea societăţii franceze, este considerată ca fiind contraproductivă.

Antoine Bristielle, director de opinie la thinktank-ul Fondation Jean-Jaures, a declarat că, de când Macron a convocat alegerile, viitorul politic al Franţei este extrem de dificil de citit. "Macron este din ce în ce mai imprevizibil", a spus el.

Macron a convocat scrutinul parlamentar după ce partidul său centrist a fost învins de partidul de extremă dreapta RN în alegerile europene, spunând că votul ar "clarifica" peisajul politic. Dar chiar şi figurile apropiate preşedintelui recunosc că mulţi dintre propriii săi alegători sunt neliniştiţi de turbulenţele politice rezultate şi consideră că Macron însuşi a creat haos.

Rezultatele exacte ale alegerilor în două tururi, cu o participare ridicată aşteptată în primul tur de duminică, sunt complexe de prezis. Dar RN se află pe un val de susţinere. Sondajele arată că partidul obţine cea mai mare parte din locuri, urmat de alianţa de stânga, înaintea centriştilor lui Macron.

Analiştii politici spun că Franţa intră în ape neexplorate. Dacă partidul lui Le Pen reuşeşte să treacă de la actualele 88 de locuri la o majoritate absolută de 289, ar forma un guvern de extremă dreapta, iar Macron ar trebui să împartă puterea. În egală măsură, RN ar putea câştiga cel mai mare număr de locuri, dar să nu obţină majoritatea absolută. Macron s-ar putea trezi atunci cu un parlament suspendat, incapabil să producă o majoritate stabilă pentru a guverna a doua economie a Uniunii Europene şi prima sa putere militară.

Christelle Craplet, directoare de opinie la agenţia de sondaje BVA, a declarat că "dinamica pentru RN este puternică". Ea a descris o stare de spirit polarizată în Franţa. "Mulţi din electoratul de bază al lui Macron se întreabă de ce a dizolvat parlamentul şi a convocat aceste alegeri", a spus ea.

"Există neînţelegere şi anxietate, în special în rândul alegătorilor mai în vârstă care constituie nucleul electoratului lui Macron. Dar, în egală măsură, alegătorii RN simt un sentiment de speranţă şi satisfacţie faţă de aceste alegeri. Alegătorii RN doresc schimbarea. Sondajele arată că nu este vorba doar de furie sau un dezgust trecător faţă de politică, ci ei aderă la poziţiile partidului, spunând că vor să vadă lucrurile schimbându-se în Franţa, că sunt dezamăgiţi de partidele politice şi simt că de ce să nu încerce RN".

Ea a spus: "În tabăra din stânga, alegătorii exprimă, de asemenea, o mare îngrijorare, din cauză că stânga din Franţa s-a construit istoric în opoziţie cu RN".

Lipsa de popularitate a lui Macron este în centrul cursei electorale. Candidaţii centrişti ai partidului său Renaissance au publicat în mod deliberat afişe fără numele sau chipul său. "Oamenii te detestă", i-ar fi spus lui Macron fostul deputat renascentist Patrick Vignal, potrivit Le Monde, rezumând astfel starea de spirit de pe teren.

Majoritatea centriştilor au dorit ca Macron să păstreze un profil scăzut în timpul campaniei, pentru a evita sentimentul unui referendum împotriva preşedintelui, dar acesta a continuat să acorde interviuri şi să facă comentarii publice aproape zilnic.

Macron a fost ales pentru prima dată în 2017 pe baza promisiunii de a apăra idealurile progresiste şi de a revoluţiona funcţionarea politicii franceze. Mulţi dintre alegătorii de centru-stânga pe care i-a câştigat s-au simţit din ce în ce mai înstrăinaţi în timpul celui de-al doilea mandat al său, după ce a impus creşterea vârstei de pensionare, precum şi o lege a imigraţiei extremistă.

Promisiunea lui Macron, într-o scrisoare recentă adresată poporului francez, de a guverna diferit, nu a fost luată în serios de alegători.

Bristielle a declarat că un sentiment de respingere a lui Macron s-a acumulat de-a lungul timpului, iar acest lucru a fost observat în rândul alegătorilor săi de centru-stânga.

"Acest sentiment este foarte legat de personalitatea sa şi de modul său de a face politică, în special [în] al doilea mandat. Este vorba despre modificările pensiilor, legea imigraţiei, dar şi despre ceea ce se consideră a fi o lipsă de voinţă în ceea ce priveşte problemele de mediu şi chiar feminismul, cum ar fi sprijinul său pentru Gerard Depardieu". Macron s-a confruntat cu furia feministelor şi a stângii anul trecut, când l-a descris pe actorul Depardieu - care face obiectul unei anchete oficiale pentru viol şi care se confrunta la momentul respectiv cu o nouă examinare pentru comentarii sexiste - ca fiind ţinta unei "vânători de oameni".

Politologul Jerome Jaffré a declarat săptămâna trecută pentru Le Figaro că există o "ostilitate viscerală" faţă de Macron în rândul alegătorilor din clasa muncitoare. Preşedintele a sperat că, de fapt, campania fulger de trei săptămâni îl va ajuta să recupereze sprijinul pierdut în alegerile europene; în schimb, sondajele sugerează că acesta a scăzut şi mai mult.

Dacă alianţa de stânga poate obţine acum câştiguri solide în Parlament va depinde de rezultatele turului doi din 7 iulie.