UE ia o decizie istorică: aprobă primele sancţiuni împotriva gazelor ruseşti
Potrivit preşedinţiei belgiene a Uniunii Europene, UE va aplica Rusiei sancţiuni fără precedent împotriva profitabilului său sector al gazelor naturale, o măsură de neconceput pe vremuri, care ar putea însemna o pierdere de sute de milioane de euro din fondurile de război ale Moscovei, relatează Politico.
Decizia, la care ambasadorii UE au ajuns joi dimineaţă, a fost luată după ce Germania şi Ungaria au blocat timp de mai multe săptămâni un acord, obiectând cu privire la diferite aspecte ale acestui pachet.
Sancţiunile nu vor afecta majoritatea exporturilor de gaze naturale lichide (GNL) ale Rusiei către UE. În schimb, acestea vor interzice porturilor din UE să revândă GNL rusesc după sosirea acestuia şi vor bloca finanţarea pentru terminalele de GNL ruseşti planificate pentru Arctica şi Marea Baltică.
Este un moment important pentru UE. De la invazia la scară largă a Ucrainei lansată de Vladimir Putin în februarie 2022, blocul a lăsat gazul rusesc nesancţionat - chiar dacă a impus interdicţii stricte asupra exporturilor de petrol şi cărbune. Însă, pe măsură ce apar tot mai multe dovezi potrivit cărora eforturile occidentale de a epuiza veniturile Moscovei din combustibili fosili sunt lamentabil de insuficiente, presiunea de a sancţiona gazul a crescut considerabil.
Nu a fost uşor.
Timp de câteva săptămâni, Ungaria a ameninţat că se va opune de principiu acestui set de măsuri, deoarece se opune majorităţii sancţiunilor suplimentare impuse Rusiei în domeniul energiei. Acest lucru era de aşteptat.
Opoziţia Berlinului, însă, a fost o surpriză. Preocupările lor nici măcar nu se refereau la gaz, ci, după cum a explicat cancelarul Olaf Scholz, erau legate de noile obligaţii pentru exportatorii UE.
Având în vedere că Germania a mustrat anterior Ungaria pentru încăpăţânarea sa în materie de sancţiuni, unii diplomaţi nu au ratat şansa unei ironii.
"În cele din urmă, toate statele membre încearcă să îşi protejeze interesele. Realitatea o loveşte tare pe [Germania] acum. Numiţi-o karma", a declarat un diplomat dintr-o ţară din UE, care, la fel ca şi alţii, a beneficiat de anonimat pentru a vorbi deschis.
În cele din urmă, negociatorii au cedat în faţa preocupărilor Germaniei, renunţând la o clauză de care se temea că ar putea dăuna micilor întreprinderi, în aşteptarea unui studiu al efectelor potenţiale, au declarat trei diplomaţi ai UE.
La rândul său, Ungaria a susţinut interdicţiile privind GNL după ce a primit asigurări că extinderea centralei sale nucleare Paks II, susţinută de Rusia, nu va fi sancţionată, potrivit altor trei diplomaţi.
În timp ce sancţiunile privind GNL au trecut, negociatorii încă se mai ceartă în legătură cu o altă propunere de a transfera sancţiunile ruseşti asupra Bielorusiei, o portiţă secretă prin care bunurile sancţionate ajung în Rusia. Problema era programată să fie discutată joi după-amiază, potrivit a doi diplomaţi UE. Germania şi Franţa au blocat aceste planuri din cauza temerilor că vor avea un impact asupra vânzărilor de bunuri de lux.
De la invazia la scară largă a Ucrainei de către Moscova, UE şi-a redus dependenţa de gazul rusesc cu aproximativ două treimi.
Dar a continuat să importe şi să revândă GNL rusesc, care este transportat cu petroliere sub formă lichidă supraîncălzită - ceea ce reprezintă o problemă majoră pentru blocul comunitar în încercarea de a reduce fondurile de război ale Kremlinului. Spania, Franţa şi Belgia au cumpărat cele mai mari volume anul trecut.
Deşi GNL rusesc a reprezentat doar 5% din consumul de gaz al UE în 2023, acesta a strâns totuşi aproximativ 8 miliarde de euro în profituri din GNL pentru Kremlin. Acordul va atinge probabil doar aproximativ un sfert din această sumă, deoarece nu interzice importurile directe în bloc.
Cu toate acestea, sancţiunile vor forţa Moscova să îşi revizuiască modelul de afaceri cu GNL - în special pentru livrările pe care le trimite în Asia prin Europa. Rusia va trebui probabil acum să redirecţioneze aceste transporturi prin Marea Arctică, ceea ce necesită spărgătoare de gheaţă special echipate, care sunt în număr limitat. Pentru Germania, însă, dezacordul nu a fost nici măcar despre combustibil.
Berlinul era îngrijorat de faptul că sancţiunile ar putea extinde o măsură care obligă companiile din UE să se asigure că clienţii nu vând bunuri către Rusia.
În prezent, aşa-numita clauză de interzicere a exportului către Rusia se aplică doar armelor de foc, articolelor de luptă şi bunurilor cu dublă utilizare, cu aplicaţii atât militare, cât şi civile. Germania s-a temut că extinderea clauzei pentru a acoperi mai multe produse civile, cum ar fi produsele chimice şi maşinile pentru prelucrarea metalelor, ar afecta întreprinderile mici.
Dificultatea, a spus Berlinul, este că produsele de contrabandă fac adesea mai multe opriri înainte de a ajunge în Rusia, ceea ce face aproape imposibilă urmărirea întregului lanţ pentru companiile mici. Germania a argumentat că întreprinderile mai mici, orientate spre export, vor renunţa pur şi simplu la unele afaceri din Asia sau Orientul Mijlociu care nici măcar nu au legătură cu Rusia, temându-se de posibile încălcări ale sancţiunilor.
"Este vorba despre economia germană. Ei sunt foarte îngrijoraţi", a declarat unul dintre diplomaţi.
Îngrijorările au creat încă o fisură în coaliţia de centru-stânga a lui Scholz, formată din trei partide: Ministerul de Externe al Germaniei, condus de Verzi, a dorit de mult să promoveze sancţiunile, în timp ce social-democraţii lui Scholz au vrut să aştepte până când problema clauzei anti-Rusia ar fi fost rezolvată.
Săptămâna trecută, un oficial din Ministerul de Externe al Annalenei Baerbock, care a beneficiat de anonimat pentru a vorbi deschis, a declarat că se temea că întârzierile Germaniei dăunau încercărilor Berlinului de a-şi abandona reputaţia de dinainte de război, respectiv aceea că promovează politici economice favorabile Rusiei.
