Şef servicii de informaţii: Germania a devenit "câmpul de luptă" în războiul hibrid al lui Putin împotriva NATO

Germania a devenit un "câmp de luptă" în războiul hibrid al lui Vladimir Putin împotriva NATO din cauza deceniilor de securitate laxă şi a simpatizanţilor pro-ruşi din est, a avertizat un înalt responsabil al serviciilor de informaţii, potrivit The Telegraph.

Stephan Kramer, şeful agentiei interne de informaţii din landul Turingia, a declarat că Moscova vede Berlinul ca o ţintă "minunată" de sabotaj, şi a îndemnat la vigilenţă sporită.

"Germania [...] deoarece este situată în mijlocul Europei, este o ţintă minunată pentru toate tipurile de sabotaj logistic. Aproape orice aprovizionare pentru Ucraina trebuie să treacă prin Germania. În combinaţie cu situaţia politică - o bună parte din germanii din est sunt pro-Rusia, îndoindu-se de [propriul lor] guvern şi de structurile publice - şi cu infrastructura critică nesecurizată, acesta este câmpul de luptă clasic pentru un război hibrid de succes", a declarat Kramer.

De când a declanşat invazia împotriva Ucrainei, Rusia a desfăşurat ceea ce oficialii NATO numesc o campanie de "război hibrid" împotriva aliaţilor Kievului.

Strategia se bazează pe o combinaţie de operaţiuni de sabotaj care vizează infrastructura cheie, interferenţe electorale, atacuri cibernetice şi alte mijloace secrete de subminare a ţărilor occidentale.

"Putin alimentează extrema stângă şi dreaptă"

Kramer a avertizat, de asemenea, că Rusia "alimentează sentimentele de haos şi delegitimarea structurilor publice pe toate canalele" din Germania.

Simpatiile Rusiei în estul Germaniei se datorează în mare parte fostului său statut de stat sovietic satelit, RDG, în timpul Războiului Rece.

Toate statele NATO sunt preocupate de războiul hibrid, dar situaţia este deosebit de tensionată în Germania, unde un recent incendiu misterios la o fabrică de armament din Berlin este acum suspectat a fi un act de sabotaj rusesc.

Kramer a remarcat că alţi aliaţi NATO au petrecut ani de zile securizând infrastructura critică, în timp ce Germania a început această discuţie abia "acum câteva luni".

De asemenea, Germania a fost destabilizată de încercările Rusiei şi Chinei de a submina democraţia şi de a încuraja neîncrederea faţă de liderii germani, a spus el.

"Putin alimentează extrema stângă şi dreaptă indiferent de context, astfel încât, în cele din urmă, democraţia noastră este distrusă", a avertizat Kramer.

El a sugerat, de asemenea, că pandemia "stresantă" a sădit în populaţia germană din unele zone resentimente faţă de stat. Şi a avertizat că "sentimentul fals, păstrat mult timp, de a trăi într-o pace generală" ar fi putut face ca Germania să se complacă prea mult în faţa ameninţării ruse.

Cancelarul german Olaf Scholz a anunţat un punct de cotitură, în urma invaziei lui Putin, promiţând revizuirea completă a politicii externe şi de apărare a ţării.

Aceasta implică un angajament de finanţare de 28 de miliarde de euro pentru Ucraina, investiţii majore în armata germană şi posibila revenire la recrutare, care a fost eliminată în 2011.

Deşi Germania nu a îndeplinit unele cerinţe-cheie, cum ar fi trimiterea de rachete puternice Taurus la Kiev, schimbarea abordării sale mai generale faţă de Putin pare să fi pus ţara în vizorul acestuia.

În mai, un incendiu de proporţii a izbucnit la o fabrică din Berlin aparţinând grupului Diehl, o firmă germană din domeniul apărării care sprijină efortul de război al Ucrainei.

Anchetatorii germani au declarat iniţial că incendiul a fost un accident, dar au primit ulterior informaţii de la aliaţii NATO care sugerează cu tărie că a fost un atac al unor sabotori ruşi. Ancheta condusă de Germania este în curs de desfăşurare.

În urmă cu o lună, doi presupuşi spioni ruşi au fost arestaţi în Bavaria, fiind suspectaţi că plănuiau să atace o instalaţie militară americană care sprijină Ucraina.

De asemenea, oficialii germani sunt din ce în ce mai suspicioşi cu privire la partidul de extremă dreaptă AfD, care a ocupat locul al doilea în alegerile europene după ce a făcut campanie împotriva migraţiei în masă, a sancţiunilor împotriva Rusiei şi a sprijinului costisitor pentru războiul din Ucraina.

La începutul acestui an, poliţia l-a arestat pe Jian Guo, un consilier care lucra pentru Maximilian Krah, un membru de rang înalt al AfD, sub suspiciunea de spionaj pentru China la Bruxelles. De atunci, acesta a fost exclus din delegaţia partidului la Bruxelles.

Maximilian Krah este, de asemenea, anchetat pentru primirea de plăţi suspecte din partea Rusiei şi Chinei. Acesta neagă orice infracţiune.