Redesenarea provizorie a frontierelor a doua republici ar putea duce la noi tensiuni în Caucazul rusesc

Luna trecută, Fortanga, un post de ştiri independent din republica Inguşeţia din Caucazul de Nord al Rusiei, a anunţat că republica vecină Osetia de Nord-Alania plănuia să redeseneze frontiera comună a celor două regiuni. Unii analişti nu exclud ca Rusia să fie în spatele acestor posibile noi tensiuni.

Documentele obţinute de Fortanga au dezvăluit că oficialii din Osetia de Nord sperau să încorporeze în teritoriul lor părţi ale districtului Djeyrahsky din Inguşeţia, inclusiv o secţiune a muntelui Stolovaya (Myat-Loam) unde se află mari depozite de dolomită.

"A existat o revoltă publică uriaşă [în Inguşeţia]. Toată lumea vorbea despre asta, cu excepţia poate a sugarilor şi a celor muţi", a declarat Isabella Evloeva, jurnalistă şi fondatoare a Fortanga.

Evloeva a spus pentru The Moscow Times că mulţi locuitori din Inguşeţia, cea mai mică republică etnică din Rusia, au apelat la grupuri comunitare în aplicaţii de mesagerie precum WhatsApp pentru a-şi exprima indignarea şi pentru a organiza proteste în cazul în care acordul de frontieră va continua.

"Oamenii s-au calmat puţin când au văzut răspunsurile ministerelor [inguşe] şi ale agenţiilor guvernamentale", a declarat Evloeva, referindu-se la scrisorile şefilor a două dintre districtele Inguşetiei şi ale mai multor miniştri, obţinute de Fortanga, prin care aceştia afirmau că redesenarea frontierei este «inacceptabilă» şi «imposibilă».

"Mulţi oameni din Inguşeţia s-au confruntat cu represiunea în timpul protestelor [împotriva unui acord similar privind frontiera cu Cecenia] din 2018 şi 2019, ceea ce a slăbit semnificativ societatea civilă şi i-a făcut să se teamă să îşi exprime opiniile, inclusiv pe reţelele sociale", a explicat Evloeva. "Dar această problemă i-a forţat pe oameni să vorbească din nou".

În 1944, între 450.000 şi 650.000 de locuitori ai Republicii Socialiste Sovietice Autonome (RSSA) Ceceno-Inguşe au fost urcaţi în vagoane de vite şi deportaţi în Asia Centrală în timpul operaţiunii sovietice Ceceviţa (Linte).

Aproape o treime din populaţia cecenă şi inguşă a murit ca urmare a deportării forţate.

Între timp, republica ceceno-inguşă a fost desfiinţată, iar teritoriul său a fost alocat regiunilor şi republicilor învecinate, inclusiv regiunii Stavropol de astăzi şi republicilor ruse Daghestan şi Osetia de Nord.

Cecenilor şi inguşilor li s-a permis să se întoarcă în patria lor la 13 ani după deportare, însă RSSA nu a fost niciodată restaurată în întregime.

Unul dintre teritoriile înstrăinate după deportare a fost districtul Prigorodny din Osetia de Nord, care se învecinează cu districtul Djeyrahsky din Inguşeţia de astăzi.

În 1992, cele două republici au purtat un scurt război pentru controlul asupra Prigorodny, care s-a soldat cu moartea a 192 de osetieni şi 409 inguşi, precum şi cu expulzarea a până la 60.000 de etnici inguşi din Osetia de Nord.

Ultimele zvonuri cu privire la o posibilă redesenare a frontierei ar duce la extinderea districtului Prigorodny din Osetia de Nord prin preluarea unor porţiuni din teritoriul Inguşetiei - o înţelegere care ar risca tulburări la scară largă şi posibile violenţe etnice, susţin analiştii şi localnicii.

Un activist din Inguşeţia, care a solicitat anonimatul din motive de siguranţă, a declarat pentru The Moscow Times că documentele care confirmă intenţia Osetiei de Nord de a pune mâna pe teritoriul Inguşetiei sunt divulgate presei "aproape în fiecare an".

"Dar nimic nu se schimbă de fapt - acesta este motivul pentru care nu există proteste publice la scară largă", a declarat activistul. "În orice caz, acest lucru face contrariul îmbunătăţirii relaţiilor interetnice din regiune".

Harold Chambers, analist în probleme legate de Caucazul de Nord, consideră că ultimul acord privind terenurile "a fost în mod evident în lucru de ceva timp", dar observă că "nu este clar de ce această propunere este împinsă în mod special acum".

"O astfel de iniţiativă flagrant inflamatorie ar fi aparent necaracteristică pentru [şeful Osetiei de Nord, Serghei] Menyailo. Cu toate acestea, este discutabil dacă Kremlinul ar realiza cât este de riscantă”, a declarat Chambers pentru The Moscow Times.

În 2018, Moscova a dat undă verde unui acord controversat de schimb de terenuri între Inguşeţia şi Cecenia vecină, prin care prima a renunţat la un teritoriu disproporţionat mai mare decât vecinul său condus de Ramzan Kadirov.

Mişcarea, care a încălcat ordinea constituţională a Inguşetiei, a dus la o înfruntare prelungită între guvernul republicii şi zeci de mii de locuitori care au dezaprobat acordul de frontieră.

Tensiunile au dus la unul dintre cele mai mari valuri de represiune politică din Rusia modernă. Cel puţin 52 de persoane au fost urmărite penal în legătură cu mitingurile împotriva acordului de frontieră, iar şapte persoane numite "lideri ai protestelor" de către procuratură au primit sentinţe de închisoare cuprinse între 7 ani şi jumătate şi 9 ani.

Chambers a declarat că nu poate fi exclusă posibilitatea ca regimul de la Moscova să aprobe în secret un acord de frontieră similar cu Osetia de Nord. El a remarcat că, deşi scrisorile de protest emise de oficialii inguşi au fost numeroase, niciuna dintre ele nu a fost semnată de şeful republicii instalat de Kremlin, Mahmud-Ali Kalimatov.

"Kalimatov va face ceea ce i se ordonă [de la Moscova]", a precizat Chambers, făcând o paralelă cu fostul lider al Inguşetiei, Yunus-bek Yevkurov, care a fost în general considerat un «trădător» de către inguşi pentru că a cedat Ceceniei terenuri istorice.

"În cazul în care acordul va avea loc, probabilitatea unor proteste de amploare este foarte mare... Există, de asemenea, un risc legitim de instabilitate violentă, din cauză că emoţiile aprinse i-ar putea determina pe unii tineri să adopte un curs diferit de acţiune", a adăugat el.

Mesajul lui Chambers a fost reiterat de activistul care a vorbit cu The Moscow Times sub rezerva anonimatului.

"Sunt convins că Kremlinul menţine în mod deliberat această problemă nerezolvată, ca un atu în mânecă, care i-ar permite să destabilizeze situaţia de aici şi să declanşeze un război într-un moment în care consideră că este benefic dintr-un motiv sau altul", a spus activistul, menţionând că Moscova ar putea rezolva problema «cu o mişcare din pix» dacă ar dori.

"Momentul în care inguşii vor porni la război pentru acest pământ este doar o chestiune de timp, fără îndoială. 100% din poporul inguş este crescut cu credinţa fermă în recuperarea inevitabilă a acestor teritorii prin orice mijloace".