Putin - disperat să crească efectivele armatei, dar cine plăteşte preţul? / Opinia economiştilor

Preşedintele rus Vladimir Putin intenţionează să majoreze efectivele forţelor armate ale ţării, dar experţii afirmă că ambiţiile sale ar putea veni în detrimentul economiei Rusiei, potrivit Business Insider.

Liderul de la Kremlin a ordonat armatei, luni, printr-un decret, să îşi mărească efectivele cu 180.000 de oameni. Asta va face ca numărul total al personalului militar rus să crească la 2,38 milioane de persoane, dintre care 1,5 milioane sunt soldaţi activi.

Extinderea, care va intra în vigoare în decembrie, va da Rusiei a doua cea mai mare armată din lume, după China şi înaintea SUA şi Indiei, potrivit Reuters, care citează date ale Institutului Internaţional pentru Studii Strategice.

Aceasta nu este prima dată când Putin a încercat să extindă armata de când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. Liderul rus a ordonat o creştere a efectivelor cu 137.000 de soldaţi în august 2022, urmată de o mărire cu 170.000 în decembrie 2023.

Nick Reynolds, cercetător în domeniul războiului terestru la Royal United Services Institute, a declarat că această creştere este în concordanţă cu planificarea de război continuă a Rusiei.

În februarie, Reynolds a fost coautorul unui articol care sugera că 2025 ar fi un an decisiv pentru Rusia. Rusia crede că poate susţine pierderile actuale de trupe şi echipamente până în 2025, cu convingerea că „victoria ar trebui să fie obţinută până în 2026”, au scris autorii.

Acest lucru nu este neplauzibil dacă aliaţii occidentali ai Ucrainei nu continuă să o sprijine, au adăugat ei. Dar, după 2026, Rusia va începe să epuizeze stocurile existente de tancuri şi vehicule blindate de luptă şi va trebui să se bazeze pe producerea unora noi.

Echipamentele care vor ieşi de pe linia de producţie „vor fi în continuare substanţiale”, a declarat Reynolds. „Doar că semnificativ mai puţine decât sunt acum”.

Acest lucru ridică problema modului în care Rusia îşi poate finanţa armata şi mai mare, în condiţiile în care aceasta este deja solicitată.

„De unde vor veni resursele? Cum va funcţiona recrutarea? Există câteva întrebări serioase încă privind modul în care vor fi echipate”, a spus Reynolds.

De asemenea, este greu de văzut cum actuala linie de pregătire ar putea susţine extinderea, a menţionat el.

Creşterea numărului de militari vine într-un moment periculos pentru Rusia, care trebuie să găsească un echilibru între obiectivele sale militare din Ucraina şi impactul războiului asupra economiei sale.

Rusia „s-a adaptat mult mai bine decât se prevăzuse la unele dintre presiunile la care a fost supusă”, a declarat Reynolds. Dar, în ciuda acestui fapt, a spus el, „inflaţia este foarte mare, costul vieţii este foarte mare”.

Alţi experţi au declarat că, deşi Putin ar putea fi capabil să crească efectivele armatei ruse, acest lucru nu ar face decât să pună şi mai multă presiune pe forţa de muncă din ţară, care este deja restrânsă.

Artem Kochev, economist la Institutul de Studii Economice Internaţionale din Viena, a declarat că piaţa forţei de muncă din Rusia ar fi mai puţin afectată dacă recrutarea militară se face într-un mod direcţionat.

„În prezent, noii recruţi pot fi împărţiţi în două grupuri: persoane îndatorate cu statut socio-economic scăzut şi condamnaţi la închisoare. Aceştia fie participă la ramurile mai puţin productive ale economiei, fie nu fac parte deloc din piaţa muncii”, a explicat Kochev.

Rusia a recrutat atât de mulţi deţinuţi încât a început să închidă unele dintre închisorile sale, un oficial local declarând legislatorilor în martie că unele închisori au trebuit să fie închise din cauza „unei reduceri majore bruşte a numărului de condamnaţi”, potrivit ziarului rusesc Kommersant.

„Atât timp cât recrutarea rămâne în cadrul acestor două grupuri, impactul asupra pieţei forţei de muncă va fi limitat”, a declarat Kochev, dar a remarcat că, chiar şi atunci, înrolarea noilor recruţi ar reprezenta în continuare o povară fiscală considerabilă.

În iulie, presa rusă a raportat că noii recruţi din Moscova vor primi un bonus de 1,9 milioane de ruble, sau aproximativ 22.000 USD, dacă vor semna un contract cu Ministerul rus al Apărării.

Acest pachet este la acelaşi nivel cu bonusurile oferite de armata americană recruţilor săi, care variază între 20.000 şi 50.000 USD.

Şi chiar dacă banii nu ar fi o problemă, Rusiei tot i-ar fi dificil să îşi atingă obiectivele de recrutare fără să îşi afecteze propria economie.

„Scoaterea a încă 180.000 de persoane din forţa de muncă ar avea un impact serios asupra economiei”, a declarat Benjamin Hilgenstock, economist principal la Institutul Şcolii de Economie din Kiev.

Acesta a adăugat: „Piaţa muncii este deja extrem de strânsă, rata şomajului scăzând la 2,4% în iunie, ceea ce reprezintă practic ocuparea deplină a forţei de muncă, iar creşterea salariilor nominale depăşeşte acum 15% de la an la an.”

Nevoia de trupe suplimentare a determinat Rusia să apeleze la o sursă improbabilă - migranţii şi studenţii africani.

În iunie, Bloomberg a raportat că oficialii ruşi au ameninţat că nu vor reînnoi vizele lucrătorilor migranţi şi studenţilor africani dacă aceştia nu se înrolează în forţele armate ruse.

Jeremy Morris, profesor de studii globale la Universitatea Aarhus, a declarat că problemele economice ale Rusiei ar putea eclipsa provocările sale militare dacă nu sunt luate în considerare.

„Societăţile autoritare precum Rusia par calme şi controlate, dar destabilizarea poate avea loc destul de brusc”, a adăugat el.