Putin a greşit calculele. Pentru el intervenţia în Ucraina devine un dezastru

Decizia preşedintelui rus Vladimir Putin de a interveni în Crimeea a revoltat o lume întreagă. Popularitatea acestuia scade pe zi ce trece şi Rusia începe să piardă masiv atât economic cât şi politic.

Cum noul guvern ucrainean a luat deja direcţia UE şi posibil NATO, Crimeea a devenit de o importanţă militară strategică pentru ruşi, iar Putin nu este dispus să cedeze aşa uşor regiunea. Însă care sunt costurile acestei hotărâri?

Putin va trebui să decidă cât de departe este pregătit să meargă cu această intervenţie şi cât de mult este pregătit să sufere pentru ea. În orice caz Putin nu va ieşi învingător din acest conflict, cel puţin nu în contextul în care prejudiciul este mult mai mare decât câştigurile.

Popularitatea lui Putin o ia la vale

În Rusia, în ciuda masivei maşini de propagandă media, această intervenţie pare a fi una dintre deciziile cele mai nepopulare luate vreodată de Putin. Potrivit The Time, un sondaj al Kremlinului publicat luni arată că 73% dintre ruşi nu sunt de acord cu intervenţia în Ucraina. Prin întrebarea pusă la începutul lunii sociologii de la WCIOM au încercat în mod clar să obţină cât mai mult sprijin pentru intervenţie după cum se remarcă şi din maniera în care a fost formulată aceasta: "Ar trebui Rusia să reacţioneze la răsturnarea autorităţilor alese în mod legal în Ucraina?". Doar 15 % au spus da, departe de un consens naţional.

Pare incredibil că există atât de puţin sprijin pentru această intervenţie în ciuda eforturilor masive ale mass-mediei de a influenţa opinia publică. Propaganda rusă susţine că revoluţia ucraineană este rezultatul unei alianţe americane cu "naziştii" EuroMaidan-ului, destinată să slăbească Rusia. Dar se pare că majoritatea populaţiei se opune oricărei intervenţii din partea Rusiei, ca să nu mai vorbim o ocupaţie militară rusă ca cea care se desfăşoară acum în Crimeea.

Sondajul de luni arată clar că influenţa canalelor de televiziune ale lui Putin nu mai funcţionează. Cel mai probabil dezinformarea flagrantă şi demagogia televiziunii ruse pare să fi împins ruşii să-şi caute online informaţiile.

Chiar şi adepţii Partidului Comunist au declarat cu o largă majoritate - 62 % - că Rusia nu ar trebui să intervină în criză internă a Ucrainei.

Chiar dacă asta nu înseamnă neapărat că Putin se va confrunta cu o revoltă la domiciliu, sociologii au arătat că electoratul pe care se bazează Putin este în cădere liberă. Dacă înainte de criza din Ucraina, 60% din electorat a fost de acord cu domnia lui Putin, o parte din acesta şi din lipsă de alternative viabile, acum lucrurile cel mai probabil nu mai stau aşa. Cum Putin vrea să candideze pentru un nou mandat de preşedintele la viitoarele alegeri, acestea nu sunt veşti tocmai bune.

În studiul publicat luni, 30% din corespondenţii din Moscova şi Sankt-Petersburg au declarat ca Rusia ar putea vedea proteste politice masive de tipul celor care au răsturnat guvernul ucrainean luna trecută. Însă Putin nu este adeptul libertăţii de exprimare şi singurul mod în care ştie să trateze astfel de chesiuni este prin utilizarea forţei. Spre exemplu, amintim că cel mai proeminent activist al opoziţie din Rusia, Alexei Navalny a fost pus sub arest la domiciliu mai puţin de şase luni după ce a câştigat 30% din voturi în cursa pentru postul de primar din Moscova.

Impact economic devastator

Intervenţia din Ucraina a avut un impact economic puternic asupra Rusiei. Când pieţele s-au deschis în dimineaţa zilei de luni, investitorii au primit prima lor şansă de a reacţiona la intervenţia rusă din week-end în Ucraina, şi, drept rezultat, indicii bursieri cheie din Rusia s-au micşorat cu mai mult de 10%, o sumă care se ridică la aproape 60 miliarde de dolari în acţiuni, într-o singură zi.

Compania de stat Grazprom care deţine monopolul asupra gazelor naturale şi care aduce aproximativ un sfert din veniturile fiscale din Rusia, a pierdut 15 miliarde dolari din valoarea de piaţă într-o zi - întâmplător aceeaşi sumă de bani promisă de Rusia regimului lui Ianukovici în decembrie, decizie revocată ulterior în luna ianuarie atunci când a început revoluţia.

Între timp valoarea monedei ruse a scăzut în raport cu dolarul atingând un punct minim record, iar banca centrală din Rusia s-a văzut nevoită să cheltuiască 10 miliarde dolari pe pieţele de schimb valutar, încearcând să o sprijine.

Într-un moment de stagnare economică a Rusiei "această ultimă aventură militară va creşte scurgerea de capital, va slăbi preţurilor activelor din Rusia, va încetini investiţiile, activitatea şi creşterea economică. Iar posibilele sancţiuni financiare occidentale impuse Rusiei vor afecta şi mai mult", a declarat un expert pentru Wall Street Journal.

Cei mai apropiaţi aliaţi ai ruşilor se departajează de Putin

Nici cei mai apropiaţi aliaţi ai Rusiei nu vor să ia parte la acest lucru. Kazahstanul a transmis o declaraţie luni care marchează o premieră. Este prima dată când liderii săi s-au întors vreodată împotriva Rusiei privind o astfel de problemă strategică majoră: "Kazahstan îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de evoluţiile din Ucraina. Kazahstan invită toate părţile să oprească folosirea forţei în rezolvarea acestei situaţii", a declarat Ministerul de Externe.

Belarusul, care este privită drept penultima dictatură din Europa, a rămas până în prezent tăcut cu privire la intervenţia Rusiei în Ucraina. Dar săptămâna trecută a recunoscut legitimitatea noului guvern revoluţionar de la Kiev, făcând contrast puternic cu atitudinea Rusiei, care a condamnat noii lideri ai Ucrainei catalogându-i drept extremişti şi radicali. Ambasadorul Belarusului de la Kiev chiar l-a felicitat pe noul ministru de Externe al Ucrainei pentru preluarea funcţiei şi a declarat că aşteaptă cu nerăbdare să lucreze cu el.

Armenia a recunoscut, de asemenea, noul guvern de la Kiev, dar a rămas tăcută privind orice condamnare oficială a intervenţiei lui Putin în Ucraina până în prezent. Dar, sâmbătă, mai mulţi politicieni proeminenţi au condus o demonstraţie anti-Putin în capitala armeană.

"Noi nu suntem împotriva Rusiei. Suntem împotriva politicilor imperiale ale lui Putin şi ale Kremlin-ului", a declarat fostul ministru de Securitate Naţională David Shakhnazaryan.

Izolarea Rusiei din Occident se va agrava. În iunie, Putin planificase să-i întâmpine pe liderii G-8, un club al puterilor occidentale, plus Japonia, la Soci. Dar duminică, aceştia au anunţat că au oprit pregătirile pentru participarea la summit în semn de protest faţă de intervenţia Rusiei în Ucraina.

Totodată, SUA a încetat orice fel de colaborare militară cu Rusia şi a cerut Uniunii Europene să impună sancţiunii economice, deşi UE nu s-a grăbit încă în această direcţie.