Tătarii, singura voce împotriva separatismului în Crimeea

Tătarii sunt singurii care ridică glasul împotriva aspiraţiilor separatiste ale majorităţii ruse din Crimeea, peninsulă în care s-au întors în 1991, după jumătate de secol de deportare stalinistă, scrie marţi ziarul La Razon.

'Un referendum privind apartenenţa Crimeii ar fi o catastrofă. Când a fost bun un referendum în timp ce erau prezente trupe în stradă?', s-a întrebat Refat Ciubarov, preşedintele Majlis-ului (Adunarea Populară) a tătarilor din Crimeea.

Locuitori majoritari ai peninsulei timp de secole, ei reprezintă acum doar 14 % din populaţia Crimeii unde au fost întotdeauna fideli Kievului şi au susţinut integritatea teritorială a Ucrainei. Tătarii se opun desfăşurării unui referendum pentru ca republica autonomă ucraineană să-şi extindă autonomia şi să restaureze rolul preşedintelui Crimeii, considerând că de aici până la independenţă nu mai este decât un pas.

'Un referendum pentru autodeterminare, al cărui rezultat nu va fi recunoscut de comunitatea internaţională, va fi un nou motiv de conflict. De ce atâta grabă? Iniţial a fost convocat pentru 25 mai, acum pentru 30 martie. Frontierele sunt inalienabile', a spus el.

Ciubárov, care îl acuză pe liderul partidului Rusia Unită, Serghei Aksionov, de 'lovitură de stat' pentru modul în care a fost numit prim-ministru, consideră nelegitimă decizia Parlamentului de a convoca o consultare populară când clădirea este ocupată de un grup de oameni înarmaţi.

'Aceste decizii au fost adoptate când în clădire se aflau oameni înarmaţi. Deputaţii au fost percheziţionaţi şi le-au fost luate telefoanele mobile. Nu este garantată libertatea de expresie a legiuitorilor', a denunţat el. Ca alternativă, el propune desfăşurarea în aceeaşi zi a unei consultări între principalele trei comunităţi etnice din Crimeea: ruşi (58 %), ucraineni (24 %) şi tătari (14 %).

Tătarii sunt comunitatea care a avut cel mai mult de suferit în timpul epurărilor staliniste din anii 30 şi în urma deportărilor unor populaţii, precum cecenii sau inguşii, acuzaţi de colaborare cu cotropitorul fascist în cel de-al doilea război mondial. Cu aceste răni istorice încă vii, acest popor de religie musulmană avertizează că dacă tensiunea se prelungeşte pot izbucni conflicte de natură etnică sau religioasă, mai ales după venirea detaşamentelor cazacilor din Rusia vecină.

'Frontiera cu Rusia este larg deschisă. Voluntarii străini pătrund în teritoriul nostru şi participă activ la menţinerea ordinii publice. Noi cei de aici avem toate motivele să fim îngrijoraţi', a spus el. Liderul tătarilor nu a ezitat să califice drept 'o agresiune' prezenţa trupelor fără însemne distinctive pe teritoriul ucrainean, făcând aluzie la provenienţa lor rusă.

'Militarii trebuie să elibereze străzile şi şoselele şi să se întoarcă în cazărmi. Nu există niciun motiv să ceară ajutor Rusiei', a asigurat Ciubarov. El a reamintit că cei care protestează acum împotriva Kievului în piaţa Lenin din Simferópol, capitala Crimeii, erau mulţumiţi de preşedintele Víktor Ianukóvici până când a fost înlăturat de Maidán.

Ce s-a întâmplat între timp? Sunt aceleaşi probleme ca şi acum două luni, deosebirea este că există trupe pe străzile din Crimeea, a remarcat el în faţa unui mic grup de ziarişti ucraineni. În opinia sa, cineva este interesat să pună o piedică între locuitorii Crimeii şi noile autorităţi de la Kiev pentru a împinge situaţia spre 'un punct fără întoarcere'.

Nu există niciun motiv de panică, noile autorităţi de la Kiev nu au ameninţat în niciun fel interesele celor din peninsulă, cu excepţia planurilor de a revoca legea privind limbile regionale care încă nu a fost promulgată de Kiev, a asigurat el. Acum tătarii cred că soluţia crizei nu mai este în mâinile locuitorilor peninsulei, ci în mâinile comunităţii internaţionale, mai exact în ale Rusiei, Occidentului şi OSCE.

Este încă timp pentru a găsi o soluţie care să nu implice vărsarea de sânge. Rusia trebuie să ştie că dacă se încalcă integritatea teritorială a Ucrainei, poate să-i vină şi ei rândul ei. Rusia ar putea şi ea să se divizeze, a avertizat Ciubarov.

Orice ar fi, tătarii nu au de gând să abandoneze Crimeea, nici măcar dacă va izbucni un război între cele două puteri slave: Rusia şi Ucraina. 'Nu ni s-a permis să ne întoarcem în Crimeea timp de 50 de ani. Nu ne-am întors, după ce am luptat timp de decenii împotriva unui regim totalitar ca cel sovietic, pentru a ne părăsi din nou pământul', a conchis el.